Mănăstirea Maglavit în aşteptarea hramului

Mult aşteptata sărbătoare a Naşterii Maicii Domnului, care va fi prăznuită marţi, 8 septembrie, va fi întâmpinată şi anul acesta cu multă bucurie de credincioşii olteni din sudul Arhiepiscopiei Craiovei. După o frumoasă tradiţie, la Maglavit, în judeţul Dolj, se vor deschide larg porţile pentru miile de pelerini veniţi din toată ţara pentru a participa la slujba de hram. Sărbătoarea va începe din seara zilei de luni, 7 septembrie, cu slujba de Priveghere, săvârşită de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană vor fi date de membrii Grupului psaltic al Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova. Evenimentul va continua a doua zi cu Acatistul praznicului, Sfânta Liturghie arhierească şi slujba de pomenire a ctitorilor, binefăcătorilor şi ostenitorilor cinstitului aşezământ, adormiţi întru Domnul.

Istoria mănăstirii de la Maglavit începe cu mai bine de şapte decenii în urmă. Aici, ciobanul Petrache Lupu a devenit martorul mai multor teofanii, mesajul şi povestea sa făcându-se auzile în ţara întreagă. Pe locul numit „La buturugi” s-au adunat mii de oameni, mulţi dintre ei suferinzi, dornici să afle vindecare pe pământul pe care s-a arătat Dumnezeu. În scurt timp, Maglavitul a devenit cel mai mare loc de pelerinaj din România.

Împreună cu preotul Nicolae Bobin, Preasfinţitul Vartolomeu Stănescu, Episcopul de Râmnic din vremea aceea, a hotărât ridicarea pe aceste locuri a unei mănăstiri care să marcheze minunile întâmplate aici. Piatra de temelie a fost aşezată la data de 14 septembrie 1935, în prezenţa arhiereului râmnicean şi a peste 100.000 de credincioşi. Lucrările au fost stopate de instaurarea regimului comunist şi reluate după revoluţia din decembrie 1989. Prin strădania părintelui protosinghel Vladimir Dărângă, actualul eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Craiova şi fostul stareţ al mănăstirii, a fost ridicată biserica, au fost construite corpurile de chilii şi zidul împrejmuitor.

Actualmente, Mănăstirea Maglavit este aşezământ monahal de maici, stareţă fiind monahia Maria.