„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Mănăstirea Topolniţa şi-a serbat hramul
Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a adunat credincioşi din toate părţile județului Mehedinţi la hramul bisericii de lemn a Mănăstirii Topolniţa. Slujba de praznic a fost săvârșită marţi, 21 mai, de către Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei. Răspunsurile stranei au fost date de Grupul psaltic ,,Sfântul Nicodim de la Tismana” al Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin. Credincioșii mehedințeni au venit încă din ajunul sărbătorii în pelerinaj la vechea vatră monahală, luând parte la slujba Privegherii. În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată la Altarul de vară al ctitoriei Sfântului Nicodim de la Tismana. Împreună cu ierarhul locului a slujit un sobor de ieromonahi şi de preoţi din care a făcut parte și părintele arhimandrit Pavel Nicolăescu, stareţul mănăstirii. Ca prinos de recunoştinţă adus ctitorilor, stareţilor şi vieţuitorilor, închinătorilor, donatorilor şi binefăcătorilor acestei mănăstiri, adormiţi întru dreapta credinţă, după Sfânta Liturghie a fost săvârșită slujba Parastasului.
Mănăstirea Topolniţa este o veche mănăstire ortodoxă din Episcopia Severinului şi Strehaiei. Aşezată pe valea râului Topolniţa, între satele Schitul de Jos şi Schitul de Sus, în comuna Izvoru Bârzii, judeţul Mehedinţi, vechea Mănăstire Topolniţa se află la o distanţă de numai 20 de kilometri de municipiul Drobeta-Turnu-Severin.
Biserica veche a mănăstirii este închinată Sfântului Ioan Botezătorul, hram prăznuit în ziua de 29 august. Atunci, Biserica face pomenire de Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mănăstirea este însufleţită de o obşte monahală de călugări. Potrivit tradiţiei locale, Sfântul Nicodim de la Tismana, plecând de la Mănăstirea Vodiţa, spre a căuta un loc pentru ridicarea unei mănăstiri închinate Maicii Domnului, s-a oprit pe valea râului Topolniţa, unde s-a apucat de lucru. Biserica veche a Mănăstirii Topolniţa a fost ctitorită de boierii Craioveşti în secolul al XVI-lea, pe vatra unei biserici mai vechi, zidită de Sfântul Nicodim, ctitorul mănăstirilor Tismana şi Vodiţa. Se crede că Mănăstirea Topolniţa a fost ctitorită imediat după Mănăstirea Vodiţa, înaintea Mănăstirii Tismana. Aceasta va fi terminată în anul 1378. Construcţia actualei biserici datează din anul 1646. Atunci, voievodul Matei Basarab, descendent al Craioveştilor, a donat ctitoria, aflată într-o stare precară, căpitanului de dorobanţi Lupu Buliga, pentru merite deosebite, în data de 12 februarie 1646. Ansamblul monahal de la Topolniţa cuprinde biserica veche, închinată Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul; turnul clopotniţă, stăreţia; chiliile şi biserica din lemn, închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În exteriorul bisericii vechi, în curte, se află un grup de clădiri ce aparţin vechiului schit. Ele reprezintă câteva chilii, o bucătărie şi stăreţia. Tot ansamblul este înconjurat cu ziduri groase, din piatră. Biserica din lemn a fost construită iniţial în satul Spineni, comuna Băleşti, judeţul Gorj, în anul 1832.
Mai apoi a fost strămutată şi asamblată, după 160 de ani, între anii 1992 şi 1993, lângă Mănăstirea Topolniţa. Odată cu strămutarea acesteia, biserica de lemn a fost închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.