Manifestări dedicate Zilei Dezrobirii Romilor

Luni, 20 februarie 2017, cu prilejul împlinirii a 161 de ani de la dezrobirea romilor, Arhiepiscopia Râmnicului a găzduit mai multe activităţi liturgice şi culturale. Cu acest prilej, la Catedrala Arhiepis­copală „Sfântul Nicolae” din Râmnic, un sobor de preoţi şi diaconi a săvârşit slujba Parastasului pentru romii decedaţi în lagărele naziste și în deportări. La slujbă au participat și reprezentanții romilor din întregul judeţ.

Ziua Dezrobirii Romilor a fost marcată săptămâna aceasta la Râmnic printr-o serie de activităţi cu specific liturgic şi cultural. Astfel, în dimineața zilei de luni, 20 februarie, slujitorii catedralei chiriarhale din Râmnic au săvârşit un Parastas spre pomenirea romilor trecuţi la Domnul. Evenimentul a continuat la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din municipiu, unde a avut loc un seminar dedicat istoriei și culturii etniei rome.

„Rolul Bisericii în dezrobirea romilor”

Prezent la eveniment, părintele consilier Nicolae Moga a transmis cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, intitulat „Rolul Bisericii în dezrobirea romilor”. „Biserica Ortodoxă în lucrarea ei misionară a pus întotdeauna accentul pe rescrierea Cuvântului lui Dumnezeu în inima oamenilor, potrivit cuvintelor Mântuitorului Hristos: «Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului» (Matei 28, 19-20). În această activitate, niciodată nu s-a făcut părtinire între un popor sau altul, între un neam sau altul ori între grupuri sociale, potrivit textului scripturistic, dat de Sfântul Apostol Pavel galatenilor: «Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus» (Galateni 3, 28). Romii sunt atestați documentar pentru prima dată pe teritoriul actual al României în anul 1385, într-un act emis de domnul Ţării Româneşti Dan I, care dăruieşte Mănăstirii Tismana mai multe posesiuni, printre care şi 40 de sălaşe de romi.

Robia romilor, ca și sclavia din primele secole creștine, reprezenta o realitate socială structurală. Biserica s-a format în cadre sociale pe care nu le controla, nu le contesta fățiș, dar nici nu le aproba. Biserica Ortodoxă Română, potrivit tradiţiei sale multimilenare, dintotdeauna a militat pentru libertatea oricărui om care poartă în el chipul lui Dumnezeu. Trebuie să reamintim că Sfântul Antim Ivireanul, în Aşezământul său, cerea cu hotărâre ca preoţii din Ţara Românească să cerceteze pe ţigani, să le facă slujbe, pentru că sunt creştini botezaţi în numele Sfintei Treimi, ca şi ceilalţi credincioşi români. În anul 1746, un alt mitropolit al Ţării Româneşti, Neofit Cretanul, a hotărât şi impus dezrobirea romilor de pe moşiile mănăstireşti şi ale mitropoliei, intrând în conflict cu marea şi mica boierime românească, stricându-le pofta de înrobire nu numai a romilor, dar şi a românilor, deopotrivă. Este cunoscut faptul că Biserica s-a preocupat în mod activ pentru dezrobirea romilor prin strădaniile Mitropolitului Nifon II al Ungrovlahiei, cel care a fost implicat şi în procesul de unire a Principatelor, dar şi prin stareţul de etnie romă Ioasaf Snagoveanul, stareţul Mănăstirii Snagov... Purtând grijă de fiii ei sufleteşti, Biserica i-a inclus pe romi în comunităţile parohiale. De asemenea, mulţi dintre romii care nu au posibilităţi financiare sunt beneficiari ai unor programe sociale pe care Patriarhia Română le desfăşoară.

Având grijă şi de sufletele celor de etnie romă, ne-am preocupat, cât timp am fost Episcop-vicar la Bucureşti, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de editarea unui CD ce cuprinde Sfânta Liturghie în limba romani, pentru comunităţile de romi, precum şi o carte de rugăciuni în limba romani pentru aceleaşi comunităţi, vorbitoare de limba romani. Am hirotonit un preot rom pentru aceste comunităţi, în persoana preacucernicului părinte Daniel Gangă. S-a putut observa că romii niciodată nu refuză asistenţa religioasă, ci dimpotrivă: solicită slujbe nu doar duminica, cât mai ales în timpul săptămânii şi sunt extrem de receptivi la orice gest de atenţie din partea celui care vine în numele lui Dumnezeu. Ca Arhiepiscop al Râmnicului am hirotonit un preot pentru comunitatea romă, în persoana părintelui Dorin Buda, înființând și un Birou de catehizare a romilor, primul de acest fel din Patriarhia Română, unde se desfășoară deja o serie de proiecte sociale și culturale, precum «Phirutno vas o des - pelerin pentru o zi», «Sastipen le rromenqe - sănătatea romilor» etc. De asemenea, s-a început traducerea în limba romani a slujbei Botezului, Cununiei, Înmormântării și Parastasului”, a consemnat IPS Părinte Varsanufie.

În cadrul colocviului, pr. inspector Dorin-Nicolae Buda a prezentat proiectele culturale și sociale derulate în cadrul Biroului de catehizare a romilor din cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului, pentru ca în continuare să fie prezentate aspecte privitoare la istoria și tradițiile acestei etnii, precum și dezbateri referitoare la identitatea culturală în contextul globalizării.