„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în toate zilele și să-Mi urmeze Mie; căci cine va voi să-și scape viața o va pierde; iar cine-și va pierde viața pentru Mine, acela o va mântui. Căci ce folosește omului dacă va câștiga lumea toată, iar pe sine se va pierde sau se va păgubi? Căci de cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina de el și Fiul Omului când va veni întru slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. Cu adevărat însă vă spun vouă: Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Mihai Eminescu, comemorat la Râmnicu-Vâlcea
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârșit vineri, 15 iunie, o slujbă de pomenire la statuia poetului Mihai Eminescu de la Centrul eparhial din Râmnicu- Vâlcea, după care a urmat o serie de manifestări duhovnicești și culturale. Evenimentul a avut loc la teiul și statuia poetului de la Centrul eparhial.
Alături de oamenii de cultură ai Râmnicului, prezența elevilor relevă valențele educative ale evenimentelor culturale, iar la această manifestare Corul de copii „Angels Voice”, coordonat de prof. Camelia Clavac, a susținut un program artistic în care au fost interpretate creații eminesciene.
Mihai Eminescu a fost într-adevăr „omul deplin al culturii românești”, cum îl numea Constantin Noica, iar gândul acesta a fost reafirmat de către Chiriarhul Râmnicului în cuvântul omagial rostit în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea, unde a subliniat că „poetul național avea să-și pună pecetea definitiv asupra culturii poporului român, contribuind la făurirea unei limbi literare care dăinuiește până astăzi. Om de o cultură deosebită, Mihai Eminescu a avut trei coordonate principale în viața sa: mai întâi dragostea de țară, apoi dragostea de neam și dragostea pentru credința în care s-a născut și pe care a căutat să o mărturisească prin slovele sale. Dragostea față de țară se vădește ușor, citind mai ales rândurile sale de la ziarul «Timpul», în care s-a implicat, cu timp și fără timp, ca o voce pertinentă pentru a apăra valorile acestei țări. dragostea față de neamul românesc concretizat prin sărbătoarea pe făcut-o la putna cinstea marelui erou național fost trecut rândul sfinților, binecredinciosul voievod Ștefan cel mare. arătat însă dragoste biserica strămoșească, mărturisind-o aceasta fiind izvorul neamului dar cea care-i conferă unitatea. Anul acesta este anul în care țara noastră serbează 100 de ani de la Marea Unire, pe care el și-a dorit-o și pe care a mărturisit-o nemărginit atât în poeziile sale cât și în articolele sale, care sunt atât de actuale.”