Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Oltenia Muzeul Cărții și Exilului Românesc, în organizare

Muzeul Cărții și Exilului Românesc, în organizare

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Oltenia
Un articol de: Alexandru Ioanicescu - 19 August 2017

Intrată în administrarea Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” în cursul acestui an, Casa Dianu, monument istoric impunător al Craiovei, va intra, în perioada următoare, într-un amplu proces de consolidare şi renovare. Aici vor fi adăpostite cele mai importante fonduri de carte din perioada exilului românesc: Basarab Nicolescu, Vintilă Horia, Mircea Eliade, Leonid Mămăligă sau Paul Barbăneagră.

Locuinţă a familiei cu acelaşi nume la începutul secolului trecut, Casa Dianu a îndeplinit, în trecutul nu foarte îndepărtat, rolul de sediu al Şcolii de Artă „Cornetti”. Construită, la începutul secolului XX, pe trei niveluri, subsol, parter şi mansardă, Casa Dianu prezintă şi astăzi un interes deosebit din punctul de vedere al spaţiului util disponibil. Refuncţionalizarea integrală a tuturor sălilor şi incintelor clădirii vine să răspundă unor realităţi de netăgăduit: diversificarea şi înmulţirea constantă a serviciilor pe care le oferă biblioteca. Încăperile clădirii, de un rafinament şi o eleganţă comparabile cu încintele Muzeului de Artă din Craiova, vor intra într-un amplu proces de reabilitare, cu respectarea tuturor detaliilor de epocă.

Numărul mare de documente şi înscrisuri aparţinând reprezentanţilor exilului românesc şi ajunse, în ultimul an, în mai multe tranşe, la Biblioteca Aman reclama, încă din toamna anului 2016, un loc propriu, un templu consacrat cărţii şi cercetării. Este ceea ce se va realiza la finalul procesului de reabilitare a Casei Dianu, înfiinţarea unui Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc. Revitalizarea unui trecut ilustru, ca mijloc de căpătâi, prin dotarea Casei Dianu cu aparatură şi tehnică modernă, spaţii interactive şi primitoare şi, cel mai important, găzduirea celor mai importante colecţii şi fonduri lăsate posterităţii de exponenţii exilului românesc servesc unui scop nobil şi responsabil, în deplin acord cu menirea asumată de Biblioteca Aman.

Fonduri şi donaţii de carte

Viitorul Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc va fi organizat în două mari secţii. Pe de o parte vor fi înglobate colecţiile şi fondurile de carte provenite de la academicienii Dan Berindei şi Dinu C. Giurescu, lucrări de istorie, diplomaţie şi relaţii internaţionale în cea mai mare parte, biblioteca personală a cunoscutei scriitoare Ileana Vulpescu, precum şi alte elemente, cărţi, corespondenţe etc., pentru care Biblioteca Aman a angajat tratative pe mai multe fronturi. Pe de altă parte, însă, aici vor fi adăpostite şi deferite publicului toate înscrisurile şi documentele create de reprezentanţii Exilului Românesc în vestul Europei şi în SUA, respectiv Canada. Va fi vorba despre un tezaur care va reuni atât elementele mobile, cărţi, corespondenţe, dosare cu însemnări inedite, fotografii şi materiale audiovideo, cât şi piese fixe, exemplare de mobilier şi diverse alte artefacte pe care Biblioteca Aman le-a obţinut până în prezent.

Fonduri precum Basarab Nicolescu, Vintilă Horia, Mircea Eliade, Leonid Mămăligă sau Paul Barbăneagră, la care s-au alăturat arhivele Cenaclului de la Neuilly şi ale Asociaţiei Hyperion, vor putea fi cercetate şi consultate în cadrul viitorului muzeu. Lista inventarului consacrat exilului românesc rămâne, evident, deschisă. Arhivele unor importante asociaţii culturale care şi-au derulat activitatea în SUA şi Canada până la începutul anilor ’90 urmează să se alăture fondurilor deja constituite la Craiova, dovedind, dacă mai e nevoie, că se fac toate demersurile necesare întregirii constante a universului exilului românesc.