„Nu aș putea trăi în afara lui Dumnezeu”

În exerciţiul practic al existenţei noastre întâlnim oameni care descoperă şi împletesc realitatea duhovnicească, trăită în duhul Tradiţiei şi al credinţei creştine, cu planul profesional în care activează. Doar începând de aici se poate vorbi despre demnitale, virtute şi libertate deplină în faţa oricărui fel de prejudecată. Avocatul Narcisa Ciobanu se numără printre tinerii apologeţi ai valorilor creştine într-una dintre cele mai vechi şi nobile meserii ale societăţii civile: Dreptul.

Sunteţi un avocat de carie­ră şi un om care preţuieşte valoarea deontologică şi creştinească a acestei lucrări. Cum s-ar putea defini sufleteşte meseria pe care o practicaţi?

Avocatura are, în primul rând, o incredibilă componentă umană. Asta înseamnă că, din perspectiva mea, dacă nu putem empatiza cu clienții ori potențialii noștri clienți, în modul adânc, nu putem nici să ne desăvârșim, de-a lungul vieții, în exercițiul profesiei și nici nu putem să ni-i apropiem pe cei care vin în întâmpinarea noastră, dorind să apeleze la serviciile noastre juridice. În repetate rânduri am spus că avocatura nu este doar o profesie liberală, nobilă, care nu vrea să cunoască nici o îngră­dire, ci este, fără putere de tăga­dă, cu și despre oameni.

Există o valoare mărturisitoare, creştin apologetică, a avocaturii ca îndeletnicire profesională astăzi?

Dincolo de orice confesiune religioasă, avocatura are rolul de a apăra omul, drepturile și libertățile fundamentale ale acestuia, dar și de a limita ori elimina in integrum abuzurile la care acesta poate fi supus, vizând aici privarea de libertate în mod nelegal, prejudiciile de ordin material care îi pot fi aduse ori limi­tarea unor drepturi care îi sunt garantate prin lege și care au sco­pul de a-l proteja și de a-i proteja viața, onoarea, demnitatea, posibilitatea de a se dezvolta armonios în societate. Dreptul la apărare este garantat și asta vizează nu doar dreptul fiecăruia de a beneficia de o apărare cali­ficată, dar și rezerva pe care noi, avocații, trebuie să o manifestăm față de o eventuală „judecare” a virtuților ori a lipsei lor în ceea ce privește o persoană pe care o apărăm. Actul apărării fiind unul complet, complex, loial, el trebuie văzut, adaptat și adaptabil pentru orice cetățean, indiferent de crezurile ori virtuțile sale.

Cum ar putea fi apărate valorile tradiţionale ale poporului nostru (credinţă, familie, virtute creştină etc.) în faţa provocărilor actuale?

Trendul actual, care a generat nu doar secularizarea, globali­za­rea, consumismul etc., a adus și dezvoltare, dar și înlesniri în viețile tuturor, iar aceste aspecte nu pot fi contestate. Descoperirile de ultimă oră în medicină, în știință în general, revoluțiile teh­no­logice etc. ne ușurează traiul, însă cred că trebuie păstrat un echilibru în cultivarea a tot ce este nou și îmbrățișarea de către noi, apreciind eu că o cale de mij­loc ar fi indicată. Cel puțin asta am aplicat până acum în propria mea existență și activitate. Faci­litățile, traiul comod ori permanenta deschidere către nou, către inovație nu trebuie să ne înde­părteze de valorile tradiționale cu care am fost crescuți și care încă ne asigură un echilibru psiho­e­moțional. Eu, exempli gratia, nu aș putea trăi în afara lui Dumnezeu și a convingerii profunde că El există și că grija pentru suflet și credință trebuie să fie una constantă, și nu doar în momente de cumpănă ori de restriște.

Am putea vorbi despre o „substanţă morală a Dreptului”?

Da, cu siguranță și fără a face elogiul pregătirii juridice, cu toții cunoaștem că Dreptul trebuie să plece de la morală și trebuie să cultivăm o artă a binelui făcut prin dreptate și echitate, alegând să nu greșim în dauna semenilor noștri, să nu provocăm pagube nimănui, să nu lezăm pe nimeni prin acțiunile/inacțiunile noastre, să alegem adevărul în dauna minciunii. Și asta chiar dacă, de cele mai multe ori, adevărul îi spe­rie pe oameni, mulți fiind seduși de comoditatea minciunii. Alegerea adevărului fiind, în esență, o alegere morală. Și mă refer aici nu la adevărul judiciar, istoric etc., ci la adevărul crescut din principii și convingeri sănă­toase.

Cum simţiţi ajutorul lui Dumnezeu în lucrul pe care îl faceţi pentru oameni în fiecare zi?

Dumnezeu este o prezență permanentă și de aceea Îl percep în primul rând ca Persoană Care îmi oferă de fiecare dată o stare de echilibru și de forță interioară. Viața unui avocat este una tumultuoasă, mereu în mișcare, cu mintea și inima împărțite între problemele justițiabililor, rare fiind momentele de liniște și introspecție în care mă pot gândi că există cineva care mă ajută ori care m-ar putea ajuta. De fapt, consider că această conștientizare perpetuă că Dumnezeu există și că nimeni nu este pe deplin singur este un factor de stabilitate care reprezintă un real ajutor. În acest fel mă simt motivată să port luptele clienților mei, în baza mandatului pe care aceștia mi-l acordă în vederea asigurării asistenței și reprezen­tării juridice.

Cum aţi putea descrie lucrarea profesională în care vă regăsiţi în prezent, în notă autobiografică?

Am 32 de ani şi sunt avocat definitiv în cadrul Baroului Dolj, cu o vechime neîntreruptă în profesie de 8 ani, titular al Cabinetului de Avocat „Narcisa Cio­ba­nu”. Îmi desfășor activitatea în cele două birouri deschise - unul în Craiova și celălalt în Bucu­rești. Sunt specializată în Drept Civil și din vara lui 2015 și în Drept Sportiv (mai precis handbal), într-o ramură care este în plină dezvoltare, expansiune, piața serviciilor juridice asigurate sportivilor profesioniști fiind în continuă mișcare.

Am participat la mai multe emisiuni radio, tv, la conferințe și simpozioane, unde am susținut deschiderea avocatului către comunitate, avocatura fiind o profesie care trebuie să coboare în societate, printre oameni, nu doar prin prisma serviciilor juridice pe care le oferă, dar și prin implicarea în proiecte sociale, uma­nitare, culturale etc. Am susținut aripa tânără a avocaturii, fiind încă un avocat pe segmentul sub 35 de ani, dar și femeia avocat, fiind o susținătoare a drepturilor femeilor și a modului în care acestea pot fi un factor decizional în societate, prin prisma pregătirii profesionale și a valențelor avute, mai ales că în Baroul Dolj numă­rul femeilor avocat reprezintă 51,6% din numărul total de avocați, aceasta însemnând că femeia avocat prezintă credibilitate, seriozitate și a dobândit specia­lizări în diferite ramuri ale Dreptului care îi permit accesul pe piață, încât să poată furniza servicii juridice profesionale la cel mai înalt nivel.