Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”, din incinta Arhiepiscopiei Râmnicului, a găzduit în această săptămână cea de-a XII-a ediție a memorialului dedicat părintelui Dumitru Bălașa, „Patriarhul de Drăgășani”. Evenimentul a fost organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, avându-i ca moderatori pe domnul prof. dr. Zenovie Cârlugea și pe istoricul Eugen Petrescu.
Cea de a XII-a ediţie a memorialului „Părintele Dumitru Bălaşa - Patriarhul de la Drăgăşani” a debutat cu o slujbă de pomenire, săvârşită de un sobor de preoţi în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu Vâlcea. Participanţii au mers mai apoi în Sala „Iosif Episcopul”, a Centrului eparhial, unde s-a desfășurat colocviul „Părintele Dumitru Bălașa în memoria istorică și culturală - 105 ani de la naștere”. Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Râmnicului, Forumul Cultural al Râmnicului, Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”, Fundația Ortodoxă „Ieromonah Arsenie Boca”, Federația „Nostra Silva” și Comuniunea Stăpânilor de Munți și Codri, împreună cu Parohia Râureni.
Lansarea lucrării „Zalmoxe la hotarul dintre vremi”
După ce a fost adresat Cuvântul de binecuvântare din partea IPS Părinte Varsanufie, a urmat susţinerea prelegerilor. Un moment aparte l-a constituit şi lansarea volumului „Zalmoxe la hotarul dintre vremi”, avându-l ca autor pe vrednicul de pomenire ierom. Ghelasie Gheorghe, de la Mănăstirea Frăsinei. Cartea a fost prezentată de prof. dr. Ioan Ștefan Lazăr, care a subliniat că este o lucrare tipărită în memoria lui Dumitru Mihăilescu-Panu, ucenicul părintelui Ghelasie. Între cei care au luat cuvântul s-a numărat şi prof. univ. dr. Ion Mocioi, de la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu. Domnia sa a subliniat faptul că „zalmoxianismul este prima noastră religie de transcendență. Astfel, abordând problema limbii daco-românilor, nu trebuie să se uite nicidecum a se vorbi despre existența «românilor balcanici». Ei au fost cunoscuţi în ultimele secole ca vlahi sau aromâni sau români macedoneni și care apar în toate centrele din Europa, în Asia, în Africa, fiind «neobosiţi şi întreprinzători globe-trotteri ai comerţului european», prezenţi cu precădere în Moscopole, Ohrida, Bosnia, Saraievo, Crusova, Bitolia, Skopjie, Seres etc.”.
„Biserica este mama nației române”
În contextul dat, cercetătorii prezenţi au ajuns la concluzia că preotul Dumitru Bălaşa a susţinut în tezele sale că limba română se trage direct din limba traco-dacică. Astfel, el nu concepea ca o cucerire scurtă la scara istoriei, de circa 180 de ani, a romanilor, numai pe un sfert din teritoriul dacilor, să fi putut schimba componenta etnică şi limba locuitorilor din spaţiul carpato-danubiano-pontic. O asemenea teorie a susţinut-o cu minuţioase, pe baza unor cercetări arheologice, documentare şi lingvistice indubitabile. „Mai mult, Dumitru Bălaşa a considerat creştinismul timpuriu românesc, prin apostolatul Sfântului Andrei, o desăvârşire a religiei dacilor. Adică, religia dacilor prin monoteism şi înfrânare, a prefigurat creştinismul, iar Zalmoxis, prin exemplul sacrificiului personal, a pregătit drumul şi calea primirii de către daci, în inimile lor, pe Mântuitorul Iisus Hristos”, a menţionat prof. univ. dr. Ștefan Resceanu, fost cadru didactic şi decan al Facultăţii de Teologie din Craiova. Prof. Reşceanu a mai spus de asemenea că „Biserica este mama nației române şi că Zalmoxis a fost un împărat filosof în secolele VI-V înainte de Hristos, că, în linii mari, cultura reprezintă «scutul etnicității unei națiuni», iar oamenii cu preocupări academice trebuie să inițieze retipărirea integrală a operei părintelui Dumitru Bălașa”. În cadrul evenimentului au fost invitați să participe numeroşi preoţi, profesori sau cercetători, care l-au cunoscut și l-au apreciat în mod direct pe ilustrul preot și istoric Dumitru Bălaşa.
Pe parcursul întregii sale activităţi de cercetare, pr. Dumitru Bălaşa a publicat sute de studii, articole şi numeroase cărţi, a străbătut numeroase sate olteneşti, ca să analizeze mentalitatea, tradițiile şi obiceiurile locale, formându-şi astfel numeroşi ucenici, care i-au continuat munca. Tocmai de aceea, cinstirea memoriei pr. Bălaşa constituie un binemeritat omagiu adus unui model autentic de viaţă, de trăire întru Hristos, pentru Biserică şi neamul nostru.
