Simpozion internaţional în cinstea lui Constantin Brâncuşi la Craiova

În contextul împlinirii a 140 de ani de la naşterea marelui nostru sculptor Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876-2016), Facultatea de Teologie din Craiova, în parteneriat Biblioteca județeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, organizează în ziua de 18 februarie Simpozionul internaţional cu tema „Constantin Brâncuşi - artistul tuturor culturilor”. Evenimentul va avea loc în Aula „Nestor Vornicescu” a Centrului de restaurare şi vizualizare al Facultăţii de Teologie din Craiova. Dezbaterile şi referatele de fond vor fi susţinute de reprezentanţi de seamă, din ţară şi de peste hotare, din domeniile: artă, teologie, drept, pedagogie, filosofie, sociologie etc. Prin acest eveniment de înaltă ţinută academică, cele două instituţii partenere îşi propun să valorifice originea oltenească a marelui maestru, cel supranumit pe bună dreptate „Părintele sculp­turii moderne”. Totodată, prin prezentarea operei sale, se doreşte actualizarea valorilor autentice, a dragostei de frumos şi implicit preţuirea darurilor primite de la Dumnezeu. Constantin Brâncuşi a venit pe lume la 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae-Radu şi a Mariei Brâncuşi, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj. Tatăl a murit pe când avea doar 9 ani, rămânând împreună cu cei cinci fraţi ai săi în grija mamei. Copilăria i-a fost astfel plină de greutăţi şi lipsuri, fiind nevoit să poarte de mic povara muncii la câmp, a grijii animalelor. Adesea îi plăcea să culeagă pietre din râu, de mărimi şi culori diferite, şi să le care cu săcuiul până acasă. A învăţat carte mai întâi în comuna Peştişani, unde a absolvit şcoala primară. În toamna anului 1894, se înscrie la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. Aici locuieşte o bună perioadă de timp în casa boierului Zamfirescu, astăzi pe strada Mitropolit Firmilian. În timpul studiilor este susţinut financiar de epitropia Bisericii Madona Dudu din Craiova şi în special de Toma Marocneanu, unchiul lui Nicolae Titulescu şi epitrop al Bisericii Madona, care locuia nu departe de Şcoala de Arte şi Meserii, unde l-a remarcat.

În 1904 părăseşte România, ajungând în cele din urmă în capitala Franţei. Definitorie în această perioadă este experienţa pe care o are în atelierul celebrului sculptor francez Rodin. Avea doar 30 de ani. Ştiind că „nimic nu creşte la umbra marilor copaci”, Brâncuşi părăseşte atelierul maestrului său la data de 27 martie 1907, pentru a-şi deschide propriul atelier. Aici a realizat cea mai însemnată parte a operei sale. Printre lucrările de mare valoare ale artistului mai amintim: „Muza adormită” (1909), „Pasărea măiastră” (1910), „Prometeu” (1911). Lucrează mai apoi la o nouă operă, „unul dintre cele mai celebre şi cuprinzătoare portrete ale secolului XX”, aşa cum spunea A. H. Barr, „Mademoiselle Pogany”, lucrare ce a avut-o drept muză pe celebra pictoriţă Margit Pogany. „Poetul formelor cioplite” construieşte o vastă operă cu un complex caracter tematic.

La 16 martie 1957, marele artist român Constantin Brâncuşi a trecut în veşnicie în atelierul său din Impasse Rosin din Paris. Artistul român care „în piatră, în blocul ei mut”, a simţit „ritmurile universale” a fost înmormântat în cimitirul Mont­parnasse.