Simpozion Naţional de Teologie la Cărbuneşti

Între evenimentele culturale organizate în aceste zile în Arhiepiscopia Craiovei se numără şi Simpozionul Naţional de Teologie de la Târgu Cărbuneşti. În acest context, în perioada 26-27 septembrie, profesori şi cercetători din întreaga ţară au poposit în orăşelul din partea de nord a judeţului Gorj pentru a vorbi despre „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, ctitor de cultură și spiritualitate românească”.

Viaţa culturală din Târgu Cărbuneşti s-a îmbogăţit în această perioadă printr-un eveniment de înaltă ţinută academică, organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Simpozionul naţional „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, ctitor de cultură și spiritualitate românească” este rodul unei frumoase colaborări dintre Facultatea de Teologie din Craiova şi Primăria municipiului Târgu Cărbuneşti. Astfel, preţ de două zile, Sfântul Antim Ivireanul, ocrotitorul bisericii din vecinătatea instituţiei locale, a fost evocat în mod deosebit prin prelegeri şi conferinţe, la care au luat parte numeroşi parohieni din Cărbuneşti.

Ultima zi a simpozionului

Prima zi de dezbateri a fost deschisă printr-o slujbă de Te Deum, săvârşită de părinţii profesori de la Facultatea de Teologie din Craiova în Biserica „Sfântul Antim Ivireanul”. De aici, dezbaterile au fost mutate în sala de consiliu a primăriei. Cea de a doua zi de lucru, marţi, 27 septembrie, a început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită în Biserica Sfântului Antim din Cărbuneşti. După slujbă a urmat o nouă sesiune de comunicări, între participanţi numărându-se: pr. lect. univ. dr. Gabriel Valeriu Basa, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, cu referatul „Contribuții ale Sf. Antim Ivireanul la dăinuirea nea­mului românesc”; pr. lect. univ. dr. Sergiu-Grigore Popescu, Facultatea de Teologie Ortodoxă, „Tipografia Râmnicului. De la Sfântul Antim Ivireanul la Damaschin Dascălul”; pr. conf. univ. dr. Marin Cojoc, Facultatea de Teologie din Craiova, „Antim Ivireanul și procesul de românizare al slujbelor și al cărților bisericești”; pr. lect. univ. dr. Ion Reşceanu, Facultatea de Teologie din Craiova, „Valoarea isagogică a lucrării Chipurile Vechiului și Noului Testament a Sf. Antim Ivireanul”; pr. conf. univ. dr. Lucian Farcașiu, Facultatea de Teologie din Arad, „Liturghierul românesc al Sfântului Mitropolit Antim Ivireanul din 1713 - particularități liturgice și evaluarea lor teologică” etc.

„Sfinții Părinți în Didahiile Sfântului Ierarh Antim Ivireanul”

Referatul prezentat de pr. conf. univ. dr. Constantin Băjău, de la Facultatea de Teologie din Craiova, s-a intitulat: „Sfinții Părinți în Didahiile Sfântului Ierarh Antim Ivireanul”. „Trebuie avute în vedere cele 28 de cuvântări rostite de Sfântul Antim Ivireanul în timpul domniei lui C. Brâncoveanu şi Ş. Cantacuzino, că ele au fost concepute într-o perioadă de efervescenţă predicatorială. Acum sunt cunoscuţi predicatorii Hrisant Notara, care rostea predici în greceşte, Gheorghe Maiota şi Ioan Abramios, de la curtea lui Brâncoveanu. Iar Ilie Miniat, predicator la biserica grecească din Veneţia, era socotit de mulţi ca fiind al doilea Gură de Aur. Încât opera predicatorială a Sfântului Antim Ivireanul trebuie apreciată şi evaluată în acest context, întrucât el nu era întrecut de aceşti competitivi contemporani ai săi. Deşi cuvântările sale s-a încercat să fie studiate în ultimul timp mai mult din punctul de vedere al valorii lor istorico-literare şi al influenţei lor asupra dezvoltării limbii române, nu a fost posibil, dat fiind faptul că ele nu s-au tipărit în timpul vieţii sale. În schimb, s-au păstrat în manuscris, într-o limbă românească vorbită atunci. Şi s-a putut constata, din punctul de vedere al conţinutului, valoarea lor doctrinară şi omiletică, fiind fundamentate pe Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, respectiv pe pericopele evanghelice ale duminicilor şi sărbătorilor mai importante, pe Sfânta Tradiţie şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii primare de Răsărit. Iar ponderea valorică a rămas conceperea lor de către autor, remarcabilă personalitate teologică - predicatorială, creatoare - scriitoricească”, a încheiat pr. conf. univ. dr. Constantin Băjău.