Simpozion naţional dedicat Marii Uniri, la Râmnic

Sala „Iosif Episcopul” a Casei „Sfântul Ierarh Calinic” din cadrul Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului a găzduit miercuri, 7 martie, Simpozionul național „Contextul intern și internațional al înfăptuirii idealului național în anul 1918”. Evenimentul a fost organizat de către Arhiepiscopia Râmnicului, Academia Oamenilor de Știință din România, Forumul Cultural al Râmnicului, Asociația „Stefadina” din București.

În cuvântul transmis participanților și intitulat „Unirea Basarabiei cu România, un ideal pe care nu trebuie să-l părăsim”, care a fost citit de către pr. consilier Ștefan Zară, Înaltprea­sfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a subliniat: „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române, având în vedere că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înfăptuirea acestui ideal spre care a năzuit poporul român de veacuri. Sărbătorim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înfăptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României, după încheierea Primului Război Mondial. Intrarea României în această conflagrație mondială (4/17 august 1916) a urmărit, de fapt, întregirea neamului românesc și făurirea statului național unitar. Astfel, acesta este cel mai potrivit moment pentru a recunoaște unitatea neamului românesc în cursul istoriei ca și consecință a identității spirituale creștine a poporului nostru. Acest moment din istoria neamului românesc este unul binecuvântat pentru noi toți de a-i aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru darul pe care ni l-a făcut, și anume, libertatea și unitatea națională. Unitatea noastră ca popor are, de bună seamă, ca temelie, identitatea spirituală a noastră ca popor creștin. Naște­rea noastră ca popor a fost dublată de nașterea noastră întru Hristos, deoarece încreștinarea poporului nostru de către Sfinții Apostoli Andrei și Filip s-a făcut odată cu etnogeneza poporului român. Conştiinţa neamului nostru este păstrată, fără doar şi poate, prin conlucrarea Statului cu Biserica. Biserica niciodată nu a desconsiderat politica, dar nici nu s-a implicat în aceasta. Ajutorul pe care Biserica îl dă cetățenilor rămâne real câtă vreme ea rămâne neangajată politic, după expresia teologului Georgios Mantsaridis. Așa cum slujitorii Bisericii au obligația de a nu se implica în viața politică, la fel purtătorii puterii de stat sunt datori să respecte tradiția unei societăți, să promoveze valorile tradiționale ale acesteia”.

De asemenea, ierarhul a mai amintit că simpozionul, organizat sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România și cu sprijinul substanțial al Forumului Cultural al Râmnicului, marchează o primă etapă importantă din cadrul Marii Uniri de la 1918, și anume Unirea Basarabiei cu România, ce a avut loc la 27 martie/9 aprilie 1918 şi a fost în fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.

Comunicări ştiinţifice

În cadrul simpozionului, moderat de către pr. Ștefan Zară, au fost susținute următoarele comunicări: „1918, anul întregirii României în contextul eliberării naționale a popoarelor europene” - prof. univ. dr. Ioan Scurtu; „România în anii premergători Marii Uniri” - prof. univ. dr. Gheorghe Sbârnă de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște; „Contextul intern și extern al revenirii Basarabiei în hotarele țării” - prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu; „Unirea Basarabiei cu România, reflectată în documentele de arhivă din Vâlcea” - dr. Ionela Dinescu de la Serviciul Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale; „Contribuția lui Ion I.C. Brătianu la Unirea Basarabiei cu România” - dr. Ionuț Cojocaru; „Revista «Stefadina… file de arhivă» și Centenarul Marii Uniri” - dr. Mihai Nicolae.