Ziua Drapelului, sărbătorită la Craiova şi Râmnic

Ziua de 26 iunie a avut o semnificaţie aparte pentru credincioşii din Mitropolia Olteniei. Cu acest prilej, alături de soldaţii Armatei Române, sute de olteni s-au adunat în centrele istorice de la Craiova şi Râmnic pentru a lua parte la manifestările dedicate Zilei Drapelului Naţional.

Piaţa Tricolorului din centrul municipiului Craiova a găzduit marţi, 26 iunie, un ceremonial militar-religios prilejuit de Ziua Drapelului Naţional. Cu o zi înainte, drapelul a fost coborât de pe catarg şi depus la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, unde a fost săvârşită o slujbă de sfinţire, iar pe 26 iunie, în ziua de cinstire proclamată prin lege, a fost ridicat din nou pe catarg, în faţa reprezentanţilor autorităţilor locale, a Gărzii de onoare şi a câtorva zeci de cetăţeni ai urbei, în acordurile Imnului naţional. În cadrul ceremonialului, preoţii militari ai Garnizoanei Craiova au rostit rugăciuni de binecuvântare a drapelului naţional. Au urmat alocuţiuni rostite de oficialităţile locale, manifestarea încheindu-se cu defilarea Gărzii de onoare pe muzică militare.

Manifestări dedicate drapelului naţional la Râmnic

Ziua Drapelului Național al României a fost sărbătorită şi în municipiul Râmnicu Vâlcea printr-o serie de manifestări religioase, militare și culturale. Evenimentele s-au desfășurat în faţa Prefecturii Vâlcea şi au debutat cu slujba de sfințire a drapelului tricolor, săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în prezența oficialităţilor locale şi judeţene, a cadrelor militare, elevi și locuitori ai municipiului.

După sfințirea steagului a urmat înălţarea pe catarg a tricolorului, în acordurile fanfarei militare, care a intonat Imnul național al României. Ceremonia s-a înche­iat cu defilarea Detaşamentului de onoare constituit din militari aparţinând Garnizoanei Râmnicu Vâlcea, Inspectoratului de Jandarmi Vâlcea, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, pe acordurile muzicii militare.

„Drapelul național - unitatea și demnitatea românilor”

Manifestările culturale au continuat la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, unde pr. consilier Ștefan Zară a transmis cuvântul de binecuvântare al IPS Părinte Varsanufie, intitulat „Drapelul național - unitatea și demnitatea românilor”. „În drapel se sintetizează idealul național și, alături de stema țării și Imnul național, acesta reprezintă principalul simbol prin care se identifică orice stat. În zestrea patrimonială a fiecărui popor se află câteva obiecte-simbol cu puternică încărcătură emoțională, care, în momente esențiale, unesc poporul. Ziua drapelului este un prilej să mărturisim identitatea noastră națională și să arătăm, iară și iară, că valorile noastre naționale nu sunt vorbe goale. Noi, cei de astăzi, suntem datori să reafirmăm cu tărie că numai valorile tradiționale ale neamului nostru mențin vie ființa națională. Demersul actual al unora de demonetizare sau distrugere a valorilor tradiționale, după cum vedem, este concertat cu abilitate și ne cheamă pe fiecare care con­știentizăm responsabilitatea noastră de fii ai României să le apărăm, făcând parte din ființa neamului nostru. Trebuie să arătăm că patria, neamul și credința nu sunt pentru noi vorbe goale. Să dovedim mereu că suntem cetățeni responsabili, pentru care iubirea de neam și patrie nu sunt simple lozinci, ci principii de viață. Istoria tricolorului, un simbol mai vechi decât Marea Unire, începe în 1848, dar are rădăcini mult mai vechi în ființa națională, coborând de la strămoșii noștri daci. În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei regelui Carol I. Acum în Anul Centenarului, Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, trebuie să  arătăm tuturor că drapelul nu este pentru noi un simplu element de decor, ci un simbol al libertății și unității, dobândite prin mari jertfe la 1848, 1859, 1877, 1918 și 1989, și că ne conduce spre idealul nostru dintotdeauna: unitatea tuturor românilor într-o Românie mare și liberă”, a spus, în mesajul transmis, IPS Varsanufie.

Decizia din 1848 a Guvernului revoluţionar a decretat pentru prima dată pe 26 iunie tricolorul drept steag al tuturor românilor. Iniţial, culorile albastru, galben şi roşu erau dispuse pe orizontală. Schimbarea pe verticală a fost hotărâtă pentru alinierea la regulile steagurilor europene de regele Carol I. În Europa, drapel cu trei benzi - similar cu al României - mai au Franța, Italia și Belgia, dar culorile acestora sunt diferite.