120 de meşteri populari au adus frumuseţea satului la Iaşi

Ca în fiecare an, cu ocazia Sărbătorilor Iaşului, în preajma hramului Sfintei Parascheva, pe esplanada din faţa Palatului Culturii, are loc Târgul Meşterilor Populari, organizat de Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ - Muzeul Etnografic al Moldovei. Târgul a debutat ieri şi se desfăşoară pe parcursul a trei zile, până duminică, inclusiv. La această manifestare cu tradiţie, care a ajuns în acest an la a IX-a ediţie, participă meşteri populari din toate colţurile ţării, prezenţi cu diferite produse lucrate în atelierele sau în gospodăriile proprii.

„La târg au venit 120 de meşteri din toată ţară, reprezentativi pentru zonele geografice ale ţării. Meşterii au venit cu ceramică, ouă încondeiate, cu ţesături, cu războiul de ţesut, port popular, produse prelucrate în lemn şi metal, precum şi produse alimentare, turtă dulce, colaci şi covrigi, miere ecologică“, a declarat Ovidiu Focşa, etnograf din cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei, Iaşi. Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“, consideră că este remarcabil acest Târg al Meşterilor Populari, atât datorită resurselor materiale şi umane angrenate, cât şi graţie faptului că meşterii populari şi produsele lor sunt din ce în ce mai puţin numeroase. „Faceţi un lucru extraordinar, faceţi ca această tradiţie, fiinţa poporului nostru, să nu moară“, s-a adresat Lăcrămioara Stratulat meşterilor prezenţi la Târg. De asemenea, directoarea Complexului a anunţat că Muzeul Etnografic va deschide un muzeu în aer liber, motiv pentru care se vor face achiţii de obiecte populare.

Prezent la deschiderea Târgului, etnologul Ion H. Ciubotaru a declarat că domeniul culturii populare este dat din ce în ce mai mult la o parte. „Totuşi, voi, meşterii, nu trebuie să uitaţi că aveţi o misiune dificilă, onorantă în acelaşi timp, sunteţi mesagerii acelei idei care este specificul naţional“. Specialistul etnolog a îndemnat meşterii să ducă mai departe specificul culturii populare româneşti, în condiţiile în care acesta are din ce în ce mai puţine condiţii de manifestare.

„La Iaşi, ca niciunde“

Meşterii populari au început prima zi de Târg cu mari speranţe, aşteptând cât mai mult public.

Marcel Apalaghiei, din satul Hulub, judeţul Botoşani: „Ne-am prezentat cu blidare, linguri crestate, troiţe în miniatură. Este un târg la care participăm de mai mulţi ani, cred că mai bine de şase ani, iar noi suntem şi membri ai Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova şi suntem fideli târgurilor organizate de Asociaţie aici, în Moldova, şi participăm la majoritatea târgurilor din ţară. Noi prezentăm pe linguri motive specifice nordului Moldovei, judeţului Botoşani, preluate de la un unchi de-al nostru care, din păcate, nu mai este“.

Puiu Pavel din Comarna, judeţul Iaşi: „Am venit cu împletituri din papură, coşuri de rufe, împletituri de pus în faţa uşii; pot să fac şi coşuri de pisici, de căţei, jucării pentru copii. Aduc şi eu lucruri pentru casă, apartament, cum se cere acum. Am venit la târg să fac şi eu un ban, am patru copii acasă, dintre care ultimul are un an şi jumătate, şi eu cu aceste împletituri mă ocup. Ce fac eu în Comarna nu face nimeni în sat şi nici în toată Moldova; nu o să mai vedeţi pe nimeni cu împletituri de papură“.

Moldovan Floarea din Bistriţa-Năsăud: „Am venit la Târg cu mărfuri tradiţionale, cu opinci. Am lucrat şi tătă noaptea, făceam şi opinci din cauciuc, antiderapante, pentru gheaţă, şi treceam un deal cu ele. A fost greu, dar acum suntem mulţumiţi că e mai bine a trăi în lume, avem pâinică, avem de toate, vorba cântecului «Doi bătrâni stau singurei, fără nimeni lângă ei, pensia-i mică şi grâu n-au, iarna fără lemne stau», dar acum avem şi bani de lemne, mulţumim lui Dumnezeu. Am venit la Iaşi şi la Cuvioasa mai mult să ne rugăm la Bunul Dumnezeu, să ne împlinească Dumnezeu gândul, să ne dea sănătate. Ne place foarte mult aici la Iaşi, nicăieri nu mai e în lume ca aici la Iaşi!“ .

Savin Elisabeta, Vatra Moldoviţei, Suceava, a venit cu „ouă încondeiate, cu ouă tradiţionale, cu ceară în relief, cu vopsele, cu ouă de struţ, de prepeliţă, de raţă, de gâscă, de toate. În toţi anii, vin aici la Iaşi, nu vrem să lipsim, e foarte frumos aici şi avem şi vânzare la târg“.

Lăscărache Pavel din comuna Brăşeşti, comuna Toflea, judeţul Galaţi: „Am venit să ne vindem marfa, am venit cu topoare, cu dălţi de sculptură, cu clopoţei, cu orice sculă, cu unelte pentru cizmărie, tâmplărie, cu orice. Aceste unelte le fac eu cu oţel de disc, de 65. Am fost şi în anii trecuţi; am fost şi la Copou; e bine aici la Târg“.

Meşterii au adus la Târg tradiţiile din satul lor

Gheorghiţă Ţugui din Vorona, Botoşani: „Am adus la Târg, în primul rând, Vorona, am adus Vorona cu tradiţii, cele care sunt şi care sunt cunoscute. Am venit cu măşti tradiţionale, măşti care se joacă la cumpăna dintre ani. Se joacă jocul măştilor, căiuţi, jocul caprei, jocuri cu care noi suntem foarte renumiţi. Mai avem şi Steaua, Jocul urşilor, la care suntem, de asemenea, foarte cunoscuţi. Eu veau să duc mai departe tradiţia luată de la tatăl meu, care a fost, şi el, creator de măşti, şi nu voi abandona această tradiţie niciodată“.

Nicora Raveica din Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud: „Am venit pentru prima dată la Iaşi, în acest minunat oraş. Noi am venit cu războiul de ţesut şi cu produsele făcute de noi. Printre acestea sunt feţe de masă, trăistuţe, şerveţele, sacoşe, tot felul de lucruri utile şi frumoase, spunem noi, mai ales că acestea fac o ambianţă utilă în fiecare casă. Noi încercăm să aducem înapoi tradiţionala faţă de masă din bumbac care ar trebui să se găsească în fiecare casă şi încercăm să păstrăm modelele tradiţionale. Mulţumim organizatorilor de primirea pe care ne-au făcut-o; ne simţim foarte bine aici. Am încercat mai timid să trecem Carpaţii în Moldova şi am decis să venim şi la Iaşi, un oraş foarte frumos“.

Cristina Dăscălaşu, Sibiu: „Am venit cu produse ţesute, în special cu carpete produse tradiţional din bumbac. Aceste carpete, precum şi celelalte ţesături se lucrează manual la războaie de ţesut în Cisnădie. Ne ocupăm foarte mult de aceste carpete, mai ales că avem un export foarte bun cu ele în mai multe ţări, mai ales în Germania; acum sunt foarte la modă, dar şi la noi sunt la modă, mai ales că noi facem şi la dimensiunile solicitate de clienţi. Printre celelalte ţesături aduse de noi se află şi traistele şi iile. E prima dată când am venit şi noi aici, am dorit să vedem cum e piaţa moldovenească, pentru că în celelalte zone ale ţării am fost, şi am fost foarte încântaţi“.