Bucureştiul şi Iaşiul, cele mai prăfuite oraşe din ţară

În mod constant, în municipiile Bucureşti şi Iaşi se depăşesc valorile admise în ceea ce priveşte valorile de pulberi în suspensie (PM10), altfel spus aerul este poluat în special din cauza traficului intens şi a numeroaselor şantiere aflate în lucru. „Dintre toţi poluanţii atmosferici, pulberile în suspensie şi ozonul de la nivelul solului afectează cel mai grav sănătatea umană“, a precizat ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu.

Municipiile Bucureşti şi Iaşi înregistrează constant, în ultimii ani, depăşiri ale valorilor de pulberi în suspensie (PM10), două dintre principalele cauze fiind traficul intens şi şantierele de construcţii, după cum a decolarat, într-o conferinţă de specialitate, Graţiela Gavrilescu, ministrul mediului, apelor şi pădurilor. În special în marile aglomerări urbane poluarea aerului constă în special din praful fin, care prezintă un amestec divers de particule solide şi lichide.

Potrivit specialiştilor, cel mai nociv praf pentru sănătatea omului şi pentru mediul înconjurător este alcătuit din particule cu diametrul de mai puţin de 10 microni, cunoscute sub denumirea de PM10. „Fiecare dintre noi inspirăm, în medie, circa 15 metri cubi de aer în fiecare zi. Cu alte cuvinte, suntem mari consumatori ai acestei resurse invizibile, pe care, poate şi din acest motiv, mulţi semeni de-ai noştri o consideră nu doar inepuizabilă, ci şi mereu curată şi nepericuloasă. Datele de specialitate arată că, în ultimii ani, mai bine de 40% din populaţia urbană a Europei a fost expusă la concentraţii de pulberi în suspensie (PM10) care au depăşit limitele stabilite de Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În România, două oraşe înregistrează constant depăşiri ale acestui poluant: este vorba despre Capitală şi municipiul Iaşi. Tocmai de aceea, aceste aglomerări au fost încadrate în regim de gestionare I, care implică dezvoltarea de către Primăria Capitalei şi cea a municipiului Iaşi a planurilor de măsuri de calitate a aerului, astfel încât să fie atinse valorile-limită prevăzute de lege“, a declarat ministrul mediului la Conferinţa ElementAir pe tema calităţii aerului, citat de Agerpres.

Traficul intens şi şantierele în construcţii reprezintă principalele cauze ale efectelor nocive de poluare asupra sănătăţii. „Gazele de eşapament, traficul intens, coşurile industriale, şantierele de construcţii, încălzirea rezidenţială - toate laolaltă se transformă în surse de poluare a aerului. Iar dintre toţi poluanţii atmosferici, pulberile în suspensie şi ozonul de la nivelul solului afectează cel mai grav sănătatea umană“, a menţionat ministrul Graţiela Gavrilescu.

În viziunea oficialului de la Mediu, responsabilitatea pentru calitatea aerului şi sănătatea populaţiei revine autorităţilor locale, iar în sprijinul acestora a fost elaborată şi adoptată o hotărâre de Guvern care stabileşte Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului.

Totodată, Ministerul Mediului a declanşat operaţiunea „Poliţia Şantierelor“: în trei zile, inspectorii au făcut peste 80 de controale în Capitală şi în toată ţara. Concluzia: deşi obligatorii prin lege, perdelele de protecţie şi sistemele de udare a incintei şi de spălare a camioanelor care împiedică împrăştierea prafului lipsesc sau sunt puse în funcţiune doar când se fac inspecţii, relatează tvr.ro.

Tot la Conferinţa ElementAir, ministrul mediului a subliniat că România are, în acest moment, 142 de staţii fixe de monitorizare a calităţii aerului dispuse în întreaga ţară prin intermediul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului.

Dacă nu-şi rezolvă problemele legate de poluarea cu particule fine, România riscă amenzi de până la 100.000 de euro pe zi. (Oana Nistor)