De 50 de ani, o tulceancă ţine viu meşteşugul împletirii papurei

Tanti Florica din satul tulcean Luncaviţa a învăţat să lucreze papura la vârsta de 15 ani, după ce a absolvit opt clase. „Am fost ultima promoţie de opt clase, iar după ce am terminat şcoala am intrat la secţia de papură din comună, ca să-mi fac zestre, după cum era obiceiul”, a afirmat Florica Arion. Tulceanca predă meşteşugul şi copiilor de la şcoala din comuna Luncaviţa, astfel încât această tradiţie să nu se piardă.

Florica Arion, din satul Luncaviţa, este una dintre puţinele tulcence care mai ştiu să împletească papura şi predau acest meşteşug copiilor, astfel încât tradiţia să nu se piardă.

În vârstă de 66 de ani, ea a declarat că a învăţat să lucreze papura la vârsta de 15 ani, după ce a absolvit opt clase şi a fost angajată la secţia de împletituri din papură, care exporta obiectele realizate în satul tulcean şi care s-a închis în anul 1990. „Aşa era pe atunci. Am fost ultima promoţie de opt clase, iar după ce am terminat şcoala am intrat la secţia de papură din comună, ca să-mi fac zestre, după cum era obiceiul. Primul produs realizat a fost un coşuleţ la care cred că am lucrat vreo trei zile”, a afirmat Florica Arion, pentru Agerpres.

Ea a mai spus că meşteşugul nu este uşor şi papura trece prin mai multe procese, de tăiere, uscare, decojire, apoi înmuiere. „Până să ajungă papura gata de împletit, trebuie tăiată în baltă, lăsată la uscat acolo, apoi aleasă. Dintr-un fir de papură decojit, abia dacă foloseşti două foi. Trebuie să o laşi apoi în apă o noapte şi o zi să se înmoaie şi să o poţi lucra. E meserie murdară, dar bănoasă. Se caută coşuleţele din papură”, a precizat tulceanca.

Acum, ea împleteşte un coşuleţ din papură într-o jumătate de zi, iar în urma proiectelor la care a participat are diplomă de formator şi poate să predea meşteşugul împletitului în papură.

Principalul ei client este Primăria comunei Luncaviţa, care dăruieşte împletiturile din papură ca suveniruri oaspeţilor care trec prin localitate, astfel încât acestea au ajuns în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. „Cumpărăm foarte multe obiecte realizate de tanti Florica. Cred că nu există capitală europeană în care să nu fi ajuns aceste obiecte. Le dăm suveniruri tuturor oaspeţilor noştri care, la rândul lor, vor să comande împletituri din papură pentru a le face altora cadou”, a declarat primarul comunei Luncaviţa, Ştefan Ilie.

Satul tulcean Luncaviţa este unul dintre cele mai pitoreşti din zonă. El a fost vizitat, de altfel, zilele trecute de ambasadori ai mai multor state membre UE. „Sunt foarte interesată de posibilitatea de a vizita mai mult această zonă, Munţii Măcinului şi Delta Dunării”, a declarat, cu ocazia vizitei, ambasadoarea Republicii Estonia în Bucureşti, Ingrid Kressel.