Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială De ce fac adolescenții alegeri riscante

De ce fac adolescenții alegeri riscante

Galerie foto (6) Actualitate socială
Un articol de: Ștefana Totorcea - 27 Sep, 2018

Experții în neuroștiințe au găsit un mecanism care explică de ce adolescenții nu reușesc să evalueze riscurile în mod adecvat: „Au un creier care funcționează strălucit, dar nu prea știu ce să facă cu el”, spune Frances E. Jensen, șefa Catedrei de Neurologie de la Universitatea Penn din Statele Unite, citată de „Harvard Magazine”. Deși sunt perfect capabili să indice o decizie și un curs de acțiune corecte într-o situație ipotetică similară, iau decizii greșite sau acționează impulsiv în contextele predominant emoționale. În plus, aceștia „sunt motivați mai mult de recompensa imediată și mai puțin de obiectivele pe termen lung”, potrivit Gabrielei Alexandru, profesor care lucrează cu adolescenții în contexte de educație formală și non-formală.

Andrada, o tânără din București, va împlini 19 ani la sfârșitul acestui an. Este studentă la Drept și o minte strălucită. A fost șefa echipei de dezbateri pe liceu, a câștigat multe concursuri școlare și este voluntar la biserica parohială. Dar mama ei, Despina, se plânge că fata intră destul de frecvent în belele din cauză că face lucruri fără să gândească. Cea mai recentă boroboa­ță: a tot schimbat mesaje cu prietena ei în timp ce conducea și a intrat cu mașina în cel din față la un semafor. „Andrada este foarte inteligentă și a luat cu notă maximă examenul de sală pentru permis. Nu m-aș fi așteptat să facă o greșeală atât de prostească”, spune mama ei. Familia va fi nevoită să schimbe bara din față a mașinii. Tânăra are nevoie de mașină ca să meargă la școală, pentru că ei locuiesc în vecinătatea Capitalei, iar Andrada studiază în oraș.

Mai ales în cazul băieților, părinții ajung adesea să regrete că i-au dat adolescentului mașina pe mână. O confirmare vine și din partea companiilor de asigurări: primele de asigurare sunt mai mari pentru cei mai tineri șoferi și sensibil mai mici pentru adulții de peste 30 de ani. Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că accidentele de mașină reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul adoles­cenților, băieții fiind mai predis­puși la acest risc decât fetele.

Reacție rapidă la stimuli

Experții în neuroștiințe au vrut să afle de ce adolescenții nu reu­șesc să evalueze riscurile în mod adecvat. Citată de Harvard Magazine, Frances E. Jensen, şefa Catedrei de Neurologie de la Universitatea Penn din SUA, rezumă vârsta adolescenței astfel: „Este un moment paradoxal în dezvoltarea persoanei. Au un creier care funcționează strălucit, dar nu prea știu ce să facă cu el”.

Un metastudiu publicat în Analele Academiei de Știință din New York și-a propus să afle de ce adolescenții sunt mai predis­puși la situații, comportamente și acțiuni riscante: pe lângă accidente de mașină, ei sunt predis­puși la răniri neintenționate, crimă și chiar sinucidere. Autorii au trecut în revistă mai multe studii ale creierului adolescenților bazate pe imagistica medicală și au identificat un mecanism care explică acest comportament: zonele din creier responsabile cu reacția la stimulii emoționali și căutarea recompensei (plăcerea) se dezvoltă mult mai repede decât cortexul prefrontal, responsabil cu autocontrolul și reglarea comportamentelor, cu gândirea logică, atenția, planificarea și luarea deciziilor.

Aceasta îi face pe adolescenți să reacționeze rapid la stimuli, căutând mai degrabă recompensa imediată decât câștigul pe termen lung. Rezultatul este că iau decizii greșite sau acționează impulsiv în contextele predominant emoțio­nale. Sunt însă perfect capabili să indice o decizie și un curs de acțiune corecte într-o situație ipotetică similară. Diferența o face prezența sau absența implicării emoționale, spun autorii meta­studiului.

Așa se explică de ce adolescentul va face sub presiunea anturajului lucruri pe care nu le-ar face în mod normal. „Sunt motivați foarte mult de recompensa imediată și mai puțin de obiectivele pe termen lung. Unul din cele mai importante scopuri ale lor este integrarea în grup. Sunt dispuși să facă foarte multe ca să fie accep­tați. Aproape că nu-i interesează care sunt valorile grupului, pentru că sunt disperați să nu fie izolați”, spune Gabriela Alexandru, un profesor din București care lucrează de un deceniu cu ado­lescenții în contexte de educație formală și non-formală.

În căutarea unui grup

Sub presiunea emoțională a anturajului, adolescenții pot face lucruri ilegale, își pot asuma riscuri de accidentare (de exemplu, să conducă cu mult peste viteza legală, eventual după ce au băut) sau pot adopta obiceiuri cu po­tențial adictiv: fumat, consum de alcool sau droguri. „Se apucă de fumat nu pentru că le-ar plăcea, ci pentru că au văzut niște «to­varăși» pe care îi admiră că fac la fel. Vor să intre în grupul lor de prieteni. Sunt conștienți cei mai mulți că fac rău. Dar asta își doresc, să se valorizeze prin încadrarea într-un grup”, spune Gabriela Alexandru. Din nefericire, riscul de a dezvolta dependență de substanțe este cu atât mai mare cu cât consumul începe la o vârstă mai fragedă.

Și mai există și riscul de adicție aflat la numai un clic distanță: de pornografie și de jocurile pe calculator. Jocurile pe calculator favorizează o dezvoltare exagerată, ne-necesară la această vârstă a sistemului limbic – tocmai zona responsabilă cu impulsivitatea, emoțiile și căutarea recompensei.

Metastudiul citat mai constată că, în adolescență, tendința de a asuma riscuri este mai mare decât în copilărie. Când fac alegeri riscante sau procesează infor­mații emoționale, adolescenții înregistrează o activitate exagerată în sistemul limbic, în timp ce cortexul prefrontal (responsabil cu autocontrolul) se dezvoltă mult mai lent, desăvârșindu-se abia la vârsta adultă.

David K. Urion, neurolog de la Spitalul de Copii din Boston, a condus și el un studiu de imagistică asupra creierului adolescen­ților. El a declarat, tot pentru Harvard Magazine, că una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri pe care le-a făcut a fost că dezvoltarea cortexului prefrontal, care ajută la evaluarea situațiilor și luarea deciziilor (prin ignorarea opțiu­nilor nepotrivite), durează mai mult decât se credea. Procesul nu se încheie la 24-25 de ani, după cum se învață încă la facultățile de medicină, ci între 25 și 30 de ani.

Sfaturi pentru părinți și profesori

Așadar, este nevoie ca adulții de încredere din preajma adoles­cenților să fie vigilenți și să încerce să prevină implicarea acestora în situații de risc. Dar nu certându-i, atrage atenția David Urion, pentru că tinerii știu ce este bine, dar nu pot pune în practică ceea ce știu. De aceea, au nevoie mai degrabă să li se livreze strategii care să îi ajute să ia decizii corecte pe moment.

Mariana Cojocaru, consilier școlar din Iași și coordonatoarea programului de formare pentru disciplina opțională „Pregătiți pentru viață”, sugerează o astfel de strategie în contexte de manipulare emoțională venită dinspre anturaj. Aceasta se realizează prin afirmații ca: „Dar ce, ești laș?”, „Credeam că-mi ești prieten”, „Toată lumea face asta”, „Am făcut-o de multe ori și a fost ok”. Cojocaru explică: „Dacă simți că ceea ce ți se cere să faci este împotriva voinței și conștiin­ței tale, poți ieși onorabil din situație spunând: «Nu pot acum, am ceva urgent de făcut», sau: «Am antrenament», și îndepărtându-te cât mai repede spre treburile urgente pe care tocmai le-ai invocat”.

Elena Simion, coordonator edu­cativ pentru programe și proiecte școlare și extrașcolare din Bră­nești, județul Ilfov, are altă strategie. „Pentru că adesea sunt tentați a face invers decât le spun, eu le ofer variante, cu avantaje și dezavantaje. După ce le discutăm, eu le lansez provocarea de a nu «urma turma», de a deveni ei înșiși lideri, dar lideri pozitivi. Cel mai adesea este o strategie câștigă­toare, pentru că își doresc foarte mult să fie valorizați”.