„În România, lumea se mută de la oraş la sat”

În ultimii ani, în România se poate observa un fenomen de migraţie atipic pentru alte zone de pe glob, de la oraş la sat. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2012, 118.000 de români s-au mutat de la oraş la sat, în timp ce doar 74.000 de români și-au părăsit satele natale pentru a se muta în oraşe.

Din anul 1997 există o tendinţă de părăsire a domiciliului de la oraş şi instalarea în mediul rural, datele Institutului Național de Statistică subliniind acest aspect. În 2012, 74.000 de români s-au mutat de la sat la oraş, în timp ce numărul celor care şi-au mutat domiciliul din urban în mediul rural a fost net mai mare, respectiv 118.000. Migraţia aceasta este explicată prin faptul că tinerii părăsesc mediul rural pentru o calitate ridicată a vieţii de la oraş, iar persoanele care s-au pensionat se retrag la ţară pentru o viaţă mai liniştită şi lipsită de cheltuielile zilnice pe utilităţi.
Totuşi, evoluţia construcţiilor arată un fenomen al migraţiei care vine din partea tinerilor, care îşi construiesc locuinţe în zonele rurale limitrofe marilor oraşe, unde dispun de toate facilităţile necesare unui trai decent, păstrându-şi slujbele bine plătite de la oraş. Astfel, începând cu anul 2008, potrivit INS, în mediul rural s-a construit în fiecare an un număr mai mare de locuinţe decât în mediul urban. De exemplu, în 2008 s-au construit în urban 32.553 de locuinţe, iar în rural 34.702; în 2013 în urban s-au construit 20.533 de locuinţe, în timp ce în rural s-au construit cu aproape 3.000 de locuinţe mai mult.

Acest fenomen al migraţiei de la oraş la sat, atipic pentru alte regiuni ale lumii, dar înregistrat în ţara noastră în ultimii 10 ani, a fost evidenţiat de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, Radu Merica, în cadrul celei de-a patra ediţii a conferinţei „Cities of Tomorrow”, organizată în această săptămână de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România). „În ultimii ani există un fenomen foarte ciudat, anume migraţia de la oraş la sat. Un fenomen destul de puţin răspândit în lume. De obicei, fluxul migraţiei este de la sate la oraşe, pe când în România lumea se mută de la oraş la sat”, a spus Merica, care a subliniat că oamenii migrează pentru că găsesc o sursă mai bună de venituri în altă parte, pentru că găsesc o calitate a vieţii mai bună.

În ceea ce priveşte imaginea „oraşului ideal”, acesta a subliniat că, în primul rând, „cea mai importantă funcţiune a unui oraş este să încerce să creeze locuri de muncă, mai ales locuri de muncă bine plătite”. În acelaşi timp însă trebuie să ofere şi o infrastructură de bază la cel mai înalt nivel în toate domeniile de activitate, de la şcoli şi până la transport. „Oraşul trebuie să ofere o infrastructură de bază de cel mai înalt nivel, fie că vorbim de şcoli, grădiniţe, spitale, infrastructura culturală, infrastructura de transport, soluţii de trafic... Foarte puţine oraşe din România au astăzi soluţii de trafic, de parcare, la cel mai modern standard”, a precizat Radu Merica.

Şeful Secţiei economice a Ambasadei Germaniei la Bucureşti, Sebastian Gromig, a apreciat, citat de Agerpres, că în contextul în care la nivel mondial tot mai mulţi oameni trăiesc în mediul urban, în ciuda unor provocări precum poluarea sau şomajul, oraşele reprezintă o forţă generatoare de progres economic şi social. „Oraşele sunt punct de pornire pentru multe probleme, dar şi pentru rezolvarea lor. Oraşele de mâine ar trebui să fie capabile să se adapteze unor provocări diferite, să ofere o calitate ridicată a vieţii”, a spus el, subliniind importanţa dezvoltării durabile.