Îngrijorare globală privind creşterea preţurilor

▲ Preţurile produselor alimentare au luat-o razna în ultima jumătate de an în întreaga lume, motiv de îngrijorare atât pentru cetăţeni cât şi pentru guvernele europene, acestea din urmă, mai ales de frica protestelor sindicale ▲ Cauza principală a scumpirii alimentelor este, la ora actuală, ponderea tot mai mare a biocarburanţilor de pe piaţă dar şi rata inflaţiei din zona euro ▲ Problema scumpirilor va fi discutată şi în cadrul întâlnirii grupului G8 al celor mai puternic industrializate ţări din lume ▲

Creşterea ratei inflaţiei şi cursul haotic al monedei euro reprezintă cauzele principale care au determinat, în ultima jumătate de an, creşterea preţurilor în Europa. Agenţia France Presse scrie, în acest sens, despre nemulţumirea generalizată a funcţionarilor, angajaţilor din sectorul privat şi pensionarilor care reclamă creşterea cheltuielilor obligatorii (locuinţă, gaz, electricitate, transport) şi preţurile mari ale produselor alimentare de bază (pâine, ouă, produse lactate).

Inflaţie-record în zona euro

Potrivit Eurostat, inflaţia în zona euro a atins un nivel-record de 3,5% în martie, nemaiîntâlnit de la crearea zonei în 1999, cu o explozie a preţurilor la energie şi alimente, în timp ce salariile au crescut, în medie, cu doar 2 procente pe an. Această realitate îi determină pe angajaţi să ceară salarii mai mari, organizând manifestaţii de protest de amploare. Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES) a mobilizat mii de manifestanţi săptămâna trecută, în Slovenia, pentru a cere creşteri salariale şi salarii minime pe economie în ţările din Uniunea Europeană, acolo unde ele nu există.

Conflictele de muncă se înmulţesc şi în Franţa, atât la nivelul sectorului public, cât şi şi în cel privat. Germania - funcţionarii, siderurgiştii, conductorii de tren - resimte şi ea creşterea preţurilor. Într-un sondaj recent, 43% din germani au declarat că sunt gata să revendice o creştere salarială de 10%, după ce funcţionarii au obţinut 8% pe doi ani, siderurgiştii, 5,2%, iar conductorii de locomotive, 11%. În Germania, salariile au crescut în 2007, în medie, cu 2% în sectorul privat şi au stagnat în cel public. Peste 15% din salariaţi câştigă chiar mai puţin de 7,50 euro brut pe oră, potrivit Ministerului german al Muncii.

În sudul Europei, problema puterii de cumpărare este mai acută, tineri italieni şi spanioli cu diplomă având salarii de 1.000 de euro, neavând posibilitatea să-şi cumpere o locuinţă.

Europa de Est este dominată în acest moment de greva salariaţilor de la Dacia, filiala Renault din România, care cer măriri salariale în contextul în care costul traiului zilnic a devenit foarte ridicat iar salariile au rămas aceleaşi.

Subiect pe agenda G8

În ceea ce priveşte preţurile ridicate din spaţiul mondial, acestea sunt determinate şi de ponderea tot mai mare a biocombustibililor. Acest lucru a fost semnalat şi de premierul britanic Gordon Brown care a adresat o scrisoare omologului său japonez, Yasuo Fukuda, a cărui ţară deţine preşedinţia G8, în care solicită examinarea impactului biocarburanţilor asupra preţurilor alimentare în cadrul summitului statelor puternic industrializate, prevăzut să aibă loc în luna iulie, potrivit unui comunicat difuzat de Downing Street, informa, joi, AFP. „Creşterea preţurilor la alimente riscă să anuleze progresele pe care le-am realizat în ultimii ani. Pentru prima dată în ultimele decenii, numărul persoanelor afectate de foame este în creştere“, se afirmă în scrisoarea adresată de către Gordon Brown omologului său japonez, Yasuo Fukuda. Premierul britanic a subliniat necesitatea unei examinări urgente a impactului pe care îl au asupra preţurilor la alimente diferitele tipuri de biocarburanţi şi modul lor de producere şi să se asigure că utilizarea lor este responsabilă şi durabilă.

Preţurile alimentare sunt în creştere în lume, în special din cauza utilizării unor produse agricole pentru a produce biocarburanţi, creşterii populaţiei mondiale, secetei şi inundaţiilor provocate de schimbarea climei.

Premierul britanic a cerut, de asemenea, G8 (Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Canada, SUA şi Rusia) să intensifice eforturile pentru a obţine un acord comercial la OMC care să ofere un mai bun acces al ţărilor sărace pe pieţele din ţările dezvoltate.