Mierea românească, premiată cu aur la târgurile internaţionale

▲ Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine, după 2007 a crescut numărul de familii de albine din ţara noastră, ajungând până la 1,10 milioane ▲ „Apicultorii au reuşit după 2007 să îşi introducă noi tehnologii în procesul de creştere a albinelor, iar noile norme europene privind tratamentele apicole au adus o îmbunătăţire a calităţii mierii“, a subliniat Ioan Fetea, preşedintele ACA ▲ Mierea de salcâm românească a obţinut medaliile de aur şi argint la Congresul Internaţional Apimondia, care s-a desfăşurat, în perioada 15-20 septembrie, la Montpellier - Franţa ▲

La ediţia a doua a Târgului Naţional al Mierii, care s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii la Institutul Apicol din Bucureşti, au participat, alături de producători, şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şi ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA), discuţiile canalizându-se pe progresul înregistrat de acest sector în ultimii ani.

Astfel, potrivit datelor MAPDR, numărul familiilor de de albine ar putea ajunge în 2009 la 1,120 milioane, în creştere uşoară faţă de ultimii ani (1,109 milioane la finele lui 2008 şi 1,086 milioane în 2007), dar încă sub nivelul anului 1989, când erau înregistrate 1,201 milioane familii albine.

În ceea ce priveşte producţia de miere în 2009, aceasta ar putea depăşi 23.500 de tone, în condiţiile în care până la finele lunii august au fost obţinute 21.500 tone, a anunţat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea. „Producţia de miere din acest an a fost salvată de mierea de salcâm. A fost o producţie bună, nu numai din punct de vedere cantitativ, dar şi calitativ. Din datele pe care le deţinem, circa 40% din producţia totală din acest an este miere de salcâm“, a spus Fetea. În 2008 producţia totală de miere a depăşit 20.000 de tone.

Programul de distribuire în şcoli ar putea revigora consumul de miere de albine

Potrivit lui Fetea, România exportă mai mult de jumătate din producţia totală de miere, Germania fiind beneficiarul a peste 80% din cantităţile exportate.

În privinţa consumului de miere, preşedintele ACA a declarat că România este printre ţările cu cele mai scăzute consumuri din Europa, deşi s-a înregistrat o creştere, în ultimii ani.

„În ultimii 20 de ani consumul de miere a înregistrat o creştere de aproape 10 ori, de la 50-60 de grame pe locuitor, la 400-600 grame în prezent. Cu toate acestea, românii consumă încă foarte puţină miere faţă de ţările occidentale, care înregistrează şi 4-5 kilograme anual“, a adăugat Ioan Fetea.

În opinia preşedintelui ACA, consumul de miere din România ar putea fi revigorat dacă ar fi aplicată Legea 205 privind programul de distribuire a mierii în şcoli, care deşi a fost aprobată, nu a fost implementată. „La nivelul UE este un curent pentru o reconsiderare a utilităţii mierii în alimentaţie“, a mai arătat reprezentantul apicultorilor.

Mierea de salcâm românească, medaliată cu aur

Un progres a fost înregistrat şi în ceea ce priveşte calitatea mierii. „Apicultorii au reuşit după 2007 să îşi introducă noi tehnologii în procesul de creştere a albinelor, iar noile norme europene privind tratamentele apicole au adus o îmbunătăţire a calităţii mierii“, a subliniat Fetea.

De asemenea, apicultorii au putut accesa fonduri europene pe Măsura 141 din PNDR după 2007, din totalul dosarelor depuse de 6.200 pe această măsura - 65-70% fiind pe apicultură.

Potrivit organizatorilor târgului, ACA, prin Complexul Apicol „Veceslav Harnaj“ şi Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură, a obţinut la Congresul Internaţional Apimondia, care s-a desfăşurat în perioada 15-20 septembrie, la Montpellier - Franţa, medaliile de aur şi argint pentru mierea de salcâm românească şi medalia de bronz pentru mierea de tei românească.

Producătorii cer subvenţii pentru polenizarea culturilor agricole

Acordarea unor subvenţii pentru polenizarea culturilor agricole ar putea reprezenta un ajutor financiar pentru apicultorii români, în condiţiile în care din 2010 vor fi sistate ajutoarele de stat.

„Acordarea unor subvenţii pentru polenizarea culturilor agricole, cum se întâmplă în multe ţări europene şi în lume, ar fi o sursă benefică pentru apicultorii români, mai ales că din 2010, aceştia nu vor mai primi subvenţia de 20 de lei/familie de albine pentru mierea livrată la procesare“, a susţinut preşedintele ACA.

Acesta a spus că în multe ţări europene acest ajutor financiar se acordă apicultorilor de către societăţile agricole care deţin culturile, dar la noi ar putea fi început dacă statul s-ar implica în acest demers.

„În România nu există societăţi agricole atât de puternice încât să poată plăti polenizarea şi de aceea cred ca statul ar putea să se implice pentru început pe acest segment. Sunt ţări, precum SUA, Franţa, Italia unde unde se plătesc şi 100 de dolari pe familia de albine pentru polenizarea culturilor agricole“, a mai spus preşedintele ACA.

Apicultorii au primit din anul 2002 şi până în prezent o sumă de 20 de lei/familie de albine pentru mierea livrată la procesare, iar din 2008, prin Programul Naţional Apicol, s-a acordat un sprijin financiar pentru îmbunătăţirea condiţiilor de producere şi comercializare a produselor apicole.

Peste 620 de apicultori produc miere certificată ecologic

România ar putea exporta în 2009 jumătate din producţia de miere ecologică, respectiv 1.400 de tone, faţă de 1.280 de tone în anul 2008, potrivit Teodorei Aldescu, consilier superior produse ecologice în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. „Pentru 2009 estimăm o producţie de miere ecologică de 2.800 de tone, 50% din această cantitate fiind exportată în ţări precum Germania, Franţa sau Ungaria. Există însă şi o asociaţie a apicultorilor care exportă miere şi în Japonia“, a spus Aldescu.

În 2008, producţia de miere ecologică a fost de 2.650 de tone, exporturile totalizând 1.280 de tone.

Aldescu a precizat că în ultimii ani tot mai mulţi apicultori s-au îndreptat către apicultura în sistem ecologic, la ora actuală fiind înregistraţi peste 620 de apicultori. „Avem înregistraţi la Ministerul Agriculturii în sistem ecologic mai mult de 620 de apicultori, respectiv 15% din totalul celor care activează în sistem. De asemenea, şi numărul de familii de albine s-a dublat în ultimii trei ani, de la 37.260 familii în 2006, la 68.500 familii în acest an“, a mai adăugat Aldescu.