„Ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”

Războiul din Orientul Mijlociu afectează grav piețele de energie și combustibil ale țărilor din Uniunea Europeană. Potrivit comisarului pentru energie, Dan Jorgensen, chiar dacă nu vor fi probleme de aprovizionare, Uniunea Europeană se aşteaptă la preţuri „foarte mari” la petrol şi gaze. Oficialul a îndemnat statele membre să continue eforturile de umplere a depozitelor şi de reducere a cererii.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu îşi pot încălzi locuinţele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situaţia foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a declarat comisarul european Dan Jorgensen, săptămâna trecută, la reuniunea de la Dublin a miniştrilor Energiei, transmite AFP. Pentru a „detensiona piaţa”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, măsură cerută și de președintele francez Emmanuel Macron într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Preţurile gazelor în Europa s-au dublat în 2026, ajungând la aproximativ 73 de euro/MWh, după ce războiul dintre SUA şi Iran a restricţionat drastic livrările de gaze naturale lichefiate din Golful Persic. Totodată, preţurile angro la energie electrică au crescut cu 22,8% între februarie şi august, arată barometrul anual publicat de Eurelectric, asociaţia industriei energiei electrice la nivel european.

Și prețurile carburanților produc îngrijorare. Vineri, la presiunea Administrației Trump, statele membre ale G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA) au convenit să scoată din rezervele de urgenţă 100 de milioane de barili de motorină şi petrol, angajându-se totodată să nu restricţioneze exporturile energetice. Războiul cu Iranul a impus deja disponibilizarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezerve în martie, sub coordonarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

În acest context, Comisia Europeană a cerut guvernelor să investească mai degrabă în reţele electrice şi taxarea electricităţii decât în gaze. Recomandarea apare într-o notă pentru ghidarea discuţiilor la întâlnirea din 8 octombrie a miniştrilor de finanţe din zona euro, în care se arată că guvernele din UE au cheltuit doar anul acesta 17,9 miliarde de euro (0,1% din PIB-ul UE) pentru a atenua efectele majorării preţurilor la petrol şi gaz asupra gospodăriilor şi companiilor, transmite Reuters. Dacă guvernele vor să ajute consumatorii şi companiile, ar trebui să o facă „prin măsuri pe termen scurt care să fie bine concepute, direcţionate şi temporare”, o lecţie cheie din criza energetică din 2022-2023, potrivit notei Comisiei Europene. (C.Z.)