România riscă să redevină ţara maşinilor second-hand

Eliminarea timbrului de mediu de la 1 februarie 2017 are consecinţe vizibile: creşterea numărului de maşini scoase la vânzare, cozile interminabile de la birourile de înmatriculări de autovehicule sau de la RAR, înmulţirea intermediarilor care aduc maşini second-hand din străinătate, creşterea poluării. Deşi măsura este în avantajul multor români cu venituri mici, costurile pe termen lung ar putea fi foarte mari pentru România, susțin unii specialiști.
Mulţi români care visau la o maşină mai bună și accesibilă ca preţ s-au bucurat de eliminarea timbrului de mediu de la 1 februarie 2017. Unii au scos la vânzare maşinile cumpărate înainte de 31 decembrie 2006, nevandabile din cauza timbrului de mediu, alţii au luat cu asalt târgurile de maşini la mâna a doua sau site-urile străine cu maşini rulate. Birourile de înmatriculări şi reprezentanţele Registrului Auto Român (RAR) din toate judeţele sunt sufocate de avalanşa de cereri.

O situaţie inedită este la RAR Botoşani unde zilnic sunt programate zeci de maşini din alte judeţe. „Eu am venit de la Galaţi şi mă consider norocos că am prins acest loc la Botoşani. La noi nu exista posibilitatea unor rezervări până la sfârşitul lunii martie”, a declarat un bărbat care aştepta, marţi, la rând la RAR Botoşani. Directorul acestei instituții, Remus Dulgheru, spune că „sunt mii de proprietari de maşini care au aşteptat această lege (eliminarea taxei de mediu, n.r.), pentru a-şi putea înmatricula autoturismele. Multe dintre ele sunt cu numere de Bulgaria, Polonia sau Marea Britanie”.
Nicolae Răgălie, directorul celui mai mare târg de maşini second-hand din România, afirmă pentru Mediafax că eliminarea timbrului de mediu a fost o decizie foarte bună și oferă o explicație: „De exemplu la o maşină Euro 4, cu un motor de 2.000 cm cubi, se putea plăti un timbru de mediu de 2.000-2.500 de euro. O maşină, oricum, după 4-5 ani rămâne la jumătate de preţ şi dacă mai plăteau o taxă de 2.500 de euro, nu mai luau nimic pe ea”.
Dintre maşinile scoase la vânzare la târg, aproape 20-25% sunt din România, în timp ce 75% sunt aduse din afara ţării de către comercianţi, spune directorul târgului Autovit, care estimează o creştere a pieţei maşinilor second-hand cu cel puţin 20%.

Din păcate, eliminarea timbrului de mediu va crea probleme României în ceea ce priveşte poluarea, având în vedere vechimea parcului auto şi angajamentele ţării de a se conforma la standardele europene de mediu.

„Din perspectiva strict a poluării şi a obligaţiilor de mediu pe care România le are, nu este tocmai un lucru foarte bun. Majoritatea statelor membre au o astfel de legislaţie, fie că se numeşte taxă de timbru, taxă de înregistrare sau de înmatriculare. Numai că România înregistrează o cotă de 1 la 4, un autoturism nou pentru patru autoturisme second-hand, şi, mai mult, vârsta parcului din România depăşeşte 13 ani, faţă de 8 ani media în UE”, a explicat Daniel Anghel, reprezentant al PwC România.

Guvernul nu mai încasează timbrul de mediu, dar are obligaţia de a rambursa taxe încasate anterior cu încălcarea legislaţiei europene. „Taxa de timbru aducea 560-600 de milioane de lei pe an la Mediu, iar Guvernul trebuie să ramburseze 6,5 miliarde de lei, taxe de timbru neconforme cu legislaţia UE”, a mai spus Anghel.

Timbrul de mediu pentru autovehicule a fost inclus în cele 102 taxe nefiscale eliminate de la 1 februarie. Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană.