Student la teologie şi crescător de caprine

Fie că vorbim despre fructe, legume sau lactate, fiecare dintre noi caută cele mai naturale surse spre a le achiziţiona. Unele dintre acestea se pot găsi la poarta fermelor. Mihai Borzași este un tânăr fermier care vinde săptămânal între 80 și 100 de litri de lapte de capră, cu 7,5 lei litrul, chiar din poarta fermei sale.

Majoritatea timpului, Mihai Borzași, în vârstă de 29 de ani, din comuna Băișoara, județul Cluj, și-l împarte între Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca, unde este student în anul II, și ferma sa de caprine, pe care încearcă, an de an, să o dezvolte. Deşi lucrează şi cu jumătate de normă, tânărul a pus bazele unei ferme de caprine pentru că doreşte, în primul rând, să asigure familiei sale, soţiei şi copilului care urmează să vină pe lume, hrană cât mai naturală. Surplusul este pentru vânzare, astfel că vinde, săptămânal, după cum spune, între 80 și 100 de litri de lapte de capră. Un litru costă 7,5 lei şi poate fi achiziţionat chiar din poarta fermei. Astfel a reuşit să obțină și primele câștiguri din zootehnie.

„Avem o mică fermă, cu aproximativ 45 de femele și doi masculi. Am început din pasiune, din dorința de a avea lapte bio pentru viitorul nostru copilaș și din dragoste de animale. Producem undeva în jur de 80-100 de litri pe săptămână, dar totul depinde de vreme. În zilele ploioase producția de lapte scade cu 30-40%. Principalul mod de a valorifica laptele este abonamentul săptămânal, avem abo­nați din municipiul Cluj-Napoca și într-o altă localitate. Furnizăm lapte la pet steril de 1 litru sau 2 litri, cum dorește clientul. Se stabilește o zi de livrare cu cei care doresc și dimi­neața, la prima oră, laptele pleacă spre abonați deoarece noi livrăm crud, nepasteurizat, păstrat la 3-3,5 grade Celsius înainte de livrare”, a menționt crescătorul de animale.

Deși prețul laptelui pe piața românească este în scădere, laptele de capră încă se vinde la un preț avantajos pentru fermieri. Asta și pentru că este căutat și, după părerea unor specialiști, mult mai sănătos. Atât timp cât între crescătorul de animale și consumator nu există nici un fel de intermediar, prețul pare unul convenabil de ambele părţi. „Noi vindem 2 litri de lapte cu 15 lei la poarta fermei, iar unde livrăm în municipiu, cu 20 de lei. Un litru de lapte de capră, la livrare, îl dăm cu 13 lei. Știu că laptele de vacă este mult mai ieftin. Situația este oarecum nevaforabilă fermierilor. Au fost două lovituri, prima, scumpirea de anul trecut a cerealelor şi îngrășămintelor. Nu­tre­țul a fost foarte scump, cu o medie dublă față de 2021. Al doilea factor negativ a fost acordul semnat de procesatori și supermarketuri de a reduce prețul la raft, unde, la fel, lovitura finală a primit-o fermierul, pentru că nu s-a redus nici din adaosul supermarketurilor, nici din adaosul procesatorilor, ci a lovit direct la poarta fermierului. Noi am mizat, oarecum, pe o cantitate mai redusă de lapte, pe partea de abonament, vânzare directă la client și am analizat și partea de cerere. Cantitatea de lapte pe care noi o vindem nu poate fi introdusă în categoria lapte de consum, lapte alimentar. Este un lapte «dietetic, un medicament» și automat este o diferență de categorie de folosință și de beneficiu. Doza recomandată este de maximum 600 de mililitri pe zi, nu se consumă ca laptele de vacă. Am mizat pe partea de calitate și de beneficiu mai mare în raport cu prețul pe care noi îl cerem”, a afirmat Mihai Borzași.

Investiţii în tehnologizare

Fermierul urmăreşte să-şi tehnologizeze ferma, astfel că a început cu aparatura pentru muls și spune că va continua cu lărgirea spațiului dedicat caprinelor din rasa Alpină Franceză. „Am achiziționat o mulgătoare la mâna a doua, nu ne-am permis una nouă pentru că era foarte scumpă, cu detector de mastită (...). Sperăm ca luna viitoare, cu ajutorul lui Dumnezeu, să inaugurăm și sala de muls, separată față de partea de stabulație, și să creștem nivelul de igienă și standardul în microfermă”, spune Mihai Borzași. El a precizat că încă nu a reușit să acceseze fonduri europene, iar toate investițiile provin din bani proprii.

Tânărul se preocupă de fermă, dar nu neglijează latura spirituală. De mic copil a fost apropiat de biserică și a cântat alături de membrii corului bisericesc din localitatea natală. Înclinația către studiul teologic a apărut mai târziu, după ce a absolvit un liceu economic și Facultatea de Business, la Cluj-Napoca. Şi, așa cum a mărturisit, „cu ajutorul lui Dumnezeu” le duce pe toate...