Târguri tradiţionale de Sfântul Nicolae

În aceste zile, la muzeele etnologice din ţară au loc tradiţionalele târguri de Sfântul Nicolae, care reunesc meşteri din toate zonele ţării, iar copiii au ocazia să cunoască povestea sfântului blând şi bun care i-a ajutat pe nevoiaşi. Obiceiul de a face daruri de ziua sa se datorează bunătăţii cu care era înzestrat Sfântul Nicolae şi faptului că sfântul îi ajuta pe cei nevoiaşi.

În Bucureşti, copiii şi adulţii, deopotrivă, sunt aşteptaţi începând de astăzi şi până duminică inclusiv la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, care respectă o tradiţie de 20 de ani în organizarea unui astfel de târg în preajma sărbătorii de Sfântul Nicolae, sărbătorit de creştinii ortodocşi la data de 6 decembrie. „Sunt 20 de ani deja de când, în preajma sărbătorii de Sfântul Nicolae, zeci de meşteri din toate zonele ţării vin la târgul de la Muzeul Ţăranului cu lucruri frumoase, pe care le-au meşterit peste an. Nu vor lipsi nici în acest an aniversar. Cei mai pricepuţi olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, ţesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari etc. participă la Târgul de Sfântul Nicolae, începând de vineri, 4 decembrie, până duminică, 6 decembrie 2015, de la 10 dimineaţa la 6 seara”, potrivit unui comunicat al MNŢR publicat pe propriul site. Preţul biletelor de intrare este de 4 lei, respectiv 2 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.

Ateliere cu specific de sărbători şi târg de cadouri de Moş Nicolae se vor desfăşura sâmbătă şi duminică şi la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. Aici va avea loc chiar de ziua sfântului şi un eveniment caritabil dedicat copiilor care provin din centrele de plasament, la care sunt invitaţi să participe cu mic, cu mare toţi cei care vor să dăruiască „o îmbrăţişare caldă, un zâmbet şi un cadou, un strop de lumină pentru sufletul celor mici”. De asemenea, la Muzeul Satului copiii sunt invitaţi la o piesă de teatru de umbre - Legenda lui Moş Nicolae.
În ţară, printre instituţiile de cultură care organizează în aceste zile astfel de manifestări se numără şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. La Pavilionul Expoziţional Municipal vor fi expuse până luni, 7 decembrie, lucrări ale claselor de ţesut-cusut de la Vânători-Neamţ, de împletituri fibre vegetale-nuiele de la Vânători-Neamţ, de ţesut-cusut de la Pipirig, de împletituri fibre vege­tale-pănuşi de la Horia, de prelucrare a lemnului de la Negreşti, de confecţionat măşti şi împletituri sfoară de la Ştefan cel Mare, de ţesut-cusut de la Gherăeşti şi clasa de artă decorativă a Şcolii Populare de Arte Piatra Neamţ.

Obiceiul de a face daruri de ziua sa se datorează bunătăţii cu care era înzestrat Sfântul Nicolae şi obiceiului de a-i ajuta pe cei nevoiaşi. Etnologul Irina Nicolau arată în cartea „Ghidul sărbătorilor româneşti” că în tradiţia populară a rămas împământenită ideea că Nicolae ar fi al doilea sfânt pe care l-a făcut Dumnezeu şi, totodată, este paznicul Soarelui. Tot potrivit tradiţiei populare, iarna începe în ziua de 6 decembrie, „când sfântul îşi scutură barba şi începe să ningă”. Potrivit aceleiaşi surse, Sfântul Nicolae reprezintă „o geană de nădejde”: etnologul sub­liniază că obiceiul de a dărui copiilor dulciuri şi o nuieluşă este o inovaţie a oraşului, o prefigurare a lui Moş Crăciun cel atoatedăruitor.

Peste 800.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Nicolae, iar din totalul persoanelor care poartă acest nume sau derivate ale acestuia aproape 538.500 sunt bărbaţi şi aproximativ 280.000 sunt femei.