Taţii în concediu de creştere a copilului, o raritate

În România, doar 4,5% dintre bărbaţii care devin părinţi aleg să rămână în concediu de creştere a copilului, în astfel de cazuri mama fiind cea care are venitul mai mare sau nu doreşte o pauză în carieră. Legislaţia prevede că părintele aflat în concediu are voie să obţină şi alte venituri, însă acestea nu trebuie să depăşească 3.000 de lei pe an.

În România, în fiecare an, din totalul angajatelor 2,5% rămân, în medie, însărcinate, iar dintre acestea, 42% optează pentru un concediu de creştere a copilului pentru o perioadă de doi ani, restul de 58% alegând varianta de un an. Totuşi, deşi România are unul dintre cele mai lungi concedii parentale din UE, potrivit unei analize realizate de o companie de resurse umane, 4,5% dintre bărbaţii deveniţi părinţi aleg să rămână în concediu de creştere a copilului. În cele mai multe cazuri în care tatăl alege să stea acasă cu nou-născutul, mama este cea care are venitul mai mare sau nu îşi doreşte o pauză în carieră. Există însă şi alte situaţii, în care tatăl poate beneficia de avantaje dacă optează pentru concediu de creştere a copilului. „Spre exemplu, dacă un salariat lucrează cu jumătate de normă, este plătit cu salariul minim pe economie, iar indemnizaţia primită de minimum 600 de lei este mai mare decât salariul. Sau o persoană care se teme pentru siguranţa jobului îşi poate asigura locul de muncă pentru cel puţin doi ani şi jumătate după naşterea copilului, deoarece angajatorul are interdicţie de concediere”, menţionează Raluca Peneş, manager resurse umane la Smartree.

În acest moment, legislaţia prevede că indemnizaţia de creştere a copilului reprezintă 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, dar în limita maximă de 3.400 lei în cazul concediului pentru creşterea copilului de până la un an (3 ani în cazul copilului cu handicap) şi 1.200 lei în cazul concediului de până la doi ani. „Intrarea în concediul de creştere a copilului şi primirea indemnizaţiei nu depind de vechimea pe care părintele o are la cel mai recent angajator al său. Atât timp cât condiţia de realizare de venituri în ultimele 12 luni este îndeplinită, părintele care optează pentru acest concediu va beneficia de indemnizaţie”, mai subliniază specialistul în resurse umane. Există însă un proiect de lege, adoptat de Senat şi aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care propune modificarea actualei indemnizaţii astfel: cine optează pentru primul sau al doilea an ar putea primi minim 600 de lei sau maxim 3400 în primul, iar în al doilea an cel mult 1200, indiferent de opţiune.

În momentul în care părinţii se întorc din concediul de creştere a copilului, aceştia sunt protejaţi de legislaţie, în sensul că angajatorii au interdicţie de concediere în două cazuri, respectiv în perioada în care angajatul primeşte stimulent de inserţie şi în decurs de 6 luni după revenirea definitivă a părintelui la serviciu, la finalizarea perioadei de concediu.

Persoanele care obţin venituri din mai multe activităţi şi cer intrarea în concediul pentru creşterea copilului sunt nevoite să dovedească faptul că au suspendat cel puţin una dintre activităţile respective, potrivit legislaţiei în vigoare. Astfel, părintele aflat în concediu are voie să obţină şi alte venituri, însă acestea nu trebuie să depăşească 3.000 de lei pe an. De asemenea, întrucât ambii părinţi au dreptul să solicite intrarea în concediul de creştere al copilului, limita anuală de 3.000 de lei se aplica fiecăruia, dacă solicitarea dreptului se face succesiv.