Sărbătoarea Sfintei Parascheva a transformat Iaşul în Cetatea Ortodoxiei

Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost ieri, 14 octombrie 2013, locul de întâlnire a mii de credincioşi cu Sfânta lor ocrotitoare, Cuvioasa Maică Parascheva. Însemnătatea momentului a fost cu atât mai deosebită cu cât slujba Sfintei Liturghii, ce a avut loc pe o scenă special amenajată, a fost oficiată de  Înaltpreasfinţitul Apostolos Daniilidis, Mitropolit de Derkos şi Exarh al Bosforului Traciei, înconjurat de un sobor de 22 de ierarhi din ţară şi străinătate.

 

În timpul slujbei, în jur de 20.000 de pelerini se aflau încă la rând pentru a se închina sfintelor moaşte ale Cuvioasei Parascheva, Sfântului Simeon din Muntele Minunat şi icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa“ de la paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. 

Primul cuvânt de învăţătură al slujbei a fost rostit de Apostolos Daniilidis, reprezentantul Patriarhului Ecumenic Bartolomeu: „Este prima dată când mă aflu în acest frumos ţinut al patriei frăţiilor voastre, în Moldovlahia istorică şi de Dumnezeu cinstitoare, pe care Atotbunul Dumnezeu a înzestrat-o cu o frumuseţe deosebită. Mă bucur, de asemenea, în chip special pentru că mă găsesc din nou în România, popor creştin iubitor de viaţă monahală. Simt o bucurie aparte în calitate de Arhipăstor al Mitropoliei tracice de Derkos a Bisericii Constantinopolului, dat fiind faptul că din acest pământ binecuvântat al Traciei îşi are originea cea prăznuită astăzi, Preacuvioasa Parascheva cea Nouă, cea din Epivata, precum şi Sfântul  Eftimie, Izvorâtorul de mir, episcop de Maditos-Tracia, fratele Cuvioasei. Astăzi m-a învednicit Dumnezeu să primesc harul Sfintei, sărutând cinstitele, sfintele şi tămăduitoarele sale moaşte. Cea pe care o cinstim astăzi, Cuvioasa Parascheva, în scurta ei viaţă urmând chemării Domnului nostru Iisus Hristos aşa cum este exprimată în Evanghelia de la Matei, s-a lepădat de sine şi-a luat crucea şi a urmat cu adevărat viaţa creştină spre slujirea semenilor ei în cetăţile în care a vieţuit şi a trăit ca monahie - Constantinopol, Iraklio din Pont, Sfintele Locuri, Pustia Iordanului. În persoana ei se împlineşte cu adevărat cuvântul Fericirilor Domnului Hristos: «Fericiţi cei curaţi cu inima că aceia vor vedea pe Dumnezeu», mijlocind pentru noi la Domnul şi săvârşind minuni tuturor celor care cer harul şi binecuvântarea ei.  În vremuri de grea încercare, Atotbunul Dumnezeu intervine şi ne oferă soluţii la care omul nici nu gândeşte. Putem urmări acest fapt în diferite faze ale istoriei. Spre exemplu, cinstitele moaşte ale Sfintei prăznuite astăzi, după ce peste veacuri au împărtăşit în chip tămăduitor harul lui Dumnezeu altor popoare ortodoxe din Balcani, s-au stabilit, în final, în locul acesta sfânt, în vremea dreptcredinciosul Voievod Vasile Lupu. Patriarhul ecumenic de atunci, Partenie I, a hotărât dimpreună cu ceilalţi preasfinţiţi arhierei şi cu autorităţile neamului să ofere cinstitele moaşte ale Sfintei Parascheva cea Nouă spre «cinstirea şi binecuvântarea ţinutului binecuvântat şi evlavios al Moldovei, dar şi prealuminatului domn al întregii Moldovlahii», după cum se arată în scrisoarea patriarhală de la acea vreme. De atunci cinstitele moaşte ale Preacuvioasei Maici Parascheva sfinţesc clerul şi poporul acestei dreptcredincioase ţări, dar şi al altor popoare ortodoxe“.

A urmat apoi cuvântul Preasfinţitului Ignatie, Episcop de Larisa din Patriarhia Antiohiei, care a lansat un apel la rugăciune pentru pace: „Vă rugăm şi ne rugăm Sfintei Parascheva şi Sfântului Simeon, ale căror sfinte moaşte sunt aici, să ne ajute să avem pace atât în ţara noastră, cât şi în toată lumea. Libanul şi Siria suferă de mai mult de doi ani o criză morală foarte grea, un război în care mulţi oameni sunt ucişi şi răpiţi“. Drept răspuns, IPS Mitropolit Teofan l-a asigurat pe episcopul sirian de toată susţinerea Bisericii Ortodoxe Române: „Doi dintre mitropoliţii ortodocşi ai Patriarhiei Antiohiei au fost răpiţi cu câteva luni în urmă de către forţele potrivnice şi nu se ştie nimic despre soarta lor. Sunt foarte multe biserici ortodoxe dărâmate, incendiate şi este necesară solidaritatea noastră cu Biserica Ortodoxă din această parte a Ţării Sfinte. Să le dăruiască Dumnezeu pace celor de acolo; pacea Betleemului să se răspândească asupra lor, iar Bunul Dumnezeu să-i ţină pe cei doi mitropoliţi răpiţi în viaţă. Trebuie să adăugăm la rugăciunea credincioşilor din aceste zone şi smerita noastră rugăciune, neuitând faptul că, atunci când am fost în momente de cumpănă, alţii au fost alături de noi, iar ruga lor stăruitoare a salvat multe biserici şi multe vieţi. Îi transmitem Preafericitului Părinte Ioan al Antiohiei gândul nostru de bine şi faptul că noi, cei din Moldova şi din toată ţara, ne gândim la această regiune frământată şi nădăjduim că mai marii acestei lumi din regiune sau din alte părţi ale ei vor avea în cele din urmă gândul cel bun al păcii celei binecuvântate“. 

Un scurt, dar impresionant cuvânt a rostit şi PS Innocentios, Episcop de Burundi şi Rwanda, din care redăm o parte în rândurile ce urmează:  „Am făcut în această dimineaţă un mic tur pe aici prin mulţime, închinându-mă la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, şi am văzut mulţi fraţi şi surori de ale mele, fiindcă toţi suntem botezaţi în numele Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Trebuie să ştiţi că Africa caută lumina credinţei ortodoxe, iar Sanctitatea Sa Patriarhul şi Papă Teodor al Alexandriei încearcă să împlinească această datorie a Bisericii Ortodoxe pentru continentul african. De asemenea, sunt dator să îi mulţumesc Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei pentru că încearcă să ţină legătura cu locuitorii pământului african, cât şi pentru invitaţia de a face parte astăzi din comunitatea dumneavoastră. Mulţumesc şi poporului român şi autorităţilor de aici, care prin bursele acordate de-a lungul timpului tinerilor noştri, au contribuit la creşterea educaţiei şi a culturii“.

Cuvântul de încheiere i-a aparţinut Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, care a mulţumit tuturor celor care au contribuit la buna desfăşurare a evenimentelor prilejuite de hramul Sfintei  Cuvioase Parascheva, subliniind şi reperele cu care credincioşii trebuie să se întoarcă la casele lor: „Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru întreitul dar, format din moaştele Sfinţilor Parascheva şi Simeon şi din icoana Maicii Domnului «Prodromiţa», cât şi pentru faptul că pelerinii prezenţi au găsit în aceste zile mângâiere sufletească, întorcându-se la casele lor cu mai mult curaj şi cu mai multă pace. Mesajul acestei sărbători cu acest întreit dar oferit nouă de Împărăţia lui Dumnezeu este acela să menţinem legătura cu Dumnezeu şi cu sfinţii Săi, să avem dragoste între noi, să avem îngăduinţă şi iertare în relaţiile dintre oameni. Icoana aceasta întreită, Maica Domnului, pe de o parte, Sfânta Parascheva şi Sfântul Simeon, pe de altă parte, nu ne adresează decât un mesaj fundamental şi unitar, şi anume să avem grijă de cele două bogăţii cu care Dumnezeu ne-a înzestrat: credinţa noastră în Sfânta Treime şi familia din care facem parte. În afară de Dumnezeu nu avem nimic mai bogat, mai adânc, mai puternic şi mai frumos pe pământ decât familia din care facem parte“. 

 

Ca o amintire a marii sărbători a Moldovei, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan le-a oferit tuturor ierarhilor străini prezenţi la hram câte o icoană cu Sfânta Cuvioasă Parascheva.