Racla cu moaştele Sfinţilor Apostoli din Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”-Dristor, Bucureşti Paraclisul Mănăstirii Sitaru din judeţul Ilfov, cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului” şi
Una dintre cele mai frumoase lecții ale slujirii aproapelui este atunci când, încercând să fii sprijin pentru o mamă, un copil, o familie sau un bolnav, descoperi că binele se întoarce tainic și asupra ta. O ast
Înainte să devină marele centru petrolifer pe care îl știm cu toții, cu mult înainte de ivirea lui I. L. Caragiale și a lui Nichita Stănescu, înainte chiar și de efemera Republică de la Ploiești, însuși
Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ din Piatra Neamţ Mănăstirea Bistriţa Biserica „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul“ a Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Veniamin
.jpg)
Duminica a 5-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei) Matei 8, 28-34; 9, 1 În vremea aceea, trecând Iisus dincolo, în ținutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați care
„În vremea aceea, trecând, Iisus a văzut pe un om care ședea la vamă, cu numele Matei, și i-a zis acestuia: Vino după Mine. Și, ridicându-se, a mers după El. Și pe când ședea Iisus la masă, în casă,
Fraților, toți câți sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu, pentru că n-ați primit iarăși un duh al robiei, spre temere, ci ați primit Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva! P
Sfânta Olimpiada din Farcașa (†1967) s‑a născut la 8 septembrie 1880 şi toată viaţa a trăit în judeţul Neamţ. S‑a căsătorit cu Ion Tănase în anul 1903, întemeind o familie frumoasă, binecuvântată
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI‑a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 649‑650 „(Protosinghelul Iosif Rusu), acest mare părinte duhovnicesc, iubea fără deosebire pe toți oa
Despre Sfânta Olimpiada din Farcașa s-au păstrat relativ puține informații, deoarece a dus o viață simplă, retrasă și smerită, specifică oamenilor de la țară. Totuși, documentele de arhivă, mărturiile contemporanilor și mai ales amintirile fiului său, Părintele Petroniu Tănase din Muntele Athos, permit reconstituirea unei biografii și a unui profil spiritual relevante pentru înțelegerea personalității sale.
Suntem obişnuiţi să auzim încă de mici tot felul de presupoziţii despre întâmplările din viaţă şi rostul acestora. Pentru că se pare că uneori nu poţi înţelege logica celor petrecute în viaţă şi de
Ștefan cel Mare și Sfânt, domnul Moldovei, a fost cinstit de-a lungul veacurilor ca apărător al creștinătății, mare ctitor de biserici și mănăstiri, ctitor de cultură românească și de identitate românească. Recunoștința față de el începe de la cunoașterea faptelor sale. Iată câteva dintre ele, mai puțin cunoscute, ca o invitație pentru a aprecia și mai mult viața celui care a dăruit atât de mult românilor și Ortodoxiei.
În astfel de momente este greu să vorbim despre un om pe care l-am cunoscut aproape trei decenii. Nu pentru că lipsesc cuvintele, ci pentru că sunt prea multe amintiri care se adună și pentru că o prietenie
