A 31-a ediție a Congresului Național de Urologie

Peste 150 de lucrări ştiinţifice sunt prezentate până mâine, 20 iunie, în cadrul celei de-a 31-a ediţii a Congresului Naţional de Urologie ROMURO, informează Agerpres. Manifestarea ştiinţifică, organizată de Asociaţia Română de Urologie şi recunoscută şi inserată pe agenda European Association of Urology, se desfășoară la Bucureşti, în cadrul complexului expoziţional Romexpo. Peste 500 de participanţi asistă la lucrările congresului.

Congresul a început miercuri, iar pe parcursul celor patru zile dedicate urologiei şi inovării în acest domeniu medical au loc mai multe sesiuni şi dezbateri conduse de reputaţi profesori urologi atât din ţară, cât şi din străinătate (Germania, Austria, Anglia, Olanda sau Turcia), în care sunt prezentate cele mai noi informaţii şi rezolvări de cazuri complexe din urologia europeană. Alături de acestea au loc cursurile ESU (European School of Urology), parte a congresului, care desăvârşesc integrarea urologiei româneşti în cea europeană şi internaţională.
Potrivit www.sanatateatv.ro, la conferinţa de presă organizată de Asociaţia Română de Urologie (ARU), directorul Centrului de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni, acad. Ioanel Sinescu, şi preşedintele Congresului, prof. dr. Gh. Bumbu, au făcut o scurtă radiografie a urologiei româneşti, pe care au catalogat-o ca fiind „superpozabilă urologiei europene şi chiar mondiale”, cu toate că, din punctul de vedere al climatului economic, România nu îndeplineşte încă aceleaşi criterii cu cele din ţările dezvoltate ale lumii moderne. „În cei 25 de ani de la revoluţie, aria de preocupări a urologilor români a crescut continuu, ajungând în 2015 să acopere complet toate cele 13 supraspecialităţi. În urologia românească există centre de specialitate cu dotare tehnică de vârf, încadrate cu specialişti formaţi în străinătate, în care amploarea, diversitatea, dificultăţile cazuistice şi rezultatele obţinute sunt superpozabile celor mai importante centre din Europa. Progresele în specialitate, vizibile de la un an la altul, ce se regăsesc în lucrările inserate în programul Congresului, au drept consecinţă un grad sporit de modalităţi moderne de diagnostic şi de proceduri terapeutice care apropie standardele de calitate pentru pacienţii din România de cele europene”, a declarat acad. Ioanel Sinescu.

Acesta a mai spus că 53 de transplanturi renale, 31 cu grefe de la donatori în viaţă şi numai 22 cu grefe primite de la donatori în moarte cerebrală, s-au realizat anul acesta la Centrul de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni. Potrivit acestuia, numai anul trecut, centrul a numărat 14.805 de internări (6.779 internări continue - cazuistică extrem de complexă, şi 8.026 de internări de zi), 7.638 de intervenţii chirurgicale urologice, cu o medie de 37 de proceduri pe zi, iar numărul zilnic al evaluărilor medicale a înregistrat o medie de 75 de pacienţi. „În perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2014 au fost efectuate 148 de transplanturi renale, înregistrându-se o medie de 12 transplanturi pe lună, lista de aşteptare a pacienţilor pentru a beneficia de transplant depăşind pragul de 1.500. De menţionat este şi faptul că în perioada 2004-2014, la Fundeni au fost realizate 1.150 de transplanturi renale. În prezent, la nivel naţional, numărul pacienţilor aflaţi pe hemodializă sau dializă peritoneală depăşeşte 13.500“, a afirmat medicul Sinescu.

În ceea ce priveşte realizarea transplantului renal în România, președintele ARU a precizat că din punctul de vedere al tehnicii intervenţioniste, al tratamentului postoperator, dar şi al dotărilor din clinicile de specialitate, urologia românească nu mai întâmpină nici un obstacol, iar pacienţii sunt trataţi similar celor din marile centre ale lumii.

De asemenea, dr. Ioanel Sinescu a menționat că clinicile şi secţiile de urologie din spitalele din toată ţara vor fi `retehnologizate“, urmând a fi dotate cu instrumentar şi aparatură. El a precizat că proiectul, care este finanţat de Ministerul Sănătăţii cu peste 11 milioane de euro, va presupune metode moderne de diagnostic şi tratament şi va duce la o durată de spitalizare mai scurtă şi o suferinţă mai mică pentru pacienţi. `Acest proiect care este finanţat şi susţinut de Ministerul Sănătăţii înseamnă într-un calcul preliminar mai mult de 11 milioane de euro. Dar aceasta înseamnă, pe de altă parte, nu numai metode noi şi moderne de diagnostic şi tratament pentru bolnavi, ci şi mult mai puţine zile de spitalizare pentru pacienţii din specialitatea urologie şi o suferinţă mai mică cu rezultate cel puţin egale din punctul de vedere al diagnosticului şi terapeutic cu procedurile clasice, în aşa fel încât banii investiţi pot fi repede recuperaţi cu beneficiu pentru toţi cei care au neşansa să se îmbolnăvească sau să aibă nevoie de spitalizare. Tratamentul să fie cât mai puţin invaziv şi durata de spitalizare cât mai scurtă, cu rezultate foarte bune. Se întâmplă în acest an, în 2015. Acţiunea este în desfăşurare, a început mai demult.”