Boli care distrug și rinichii

Persoanele care suferă de diabet, hipertensiune arterială sau de boli cardiovasculare ar trebui să aibă grijă și de sănătatea rinichilor. Aceste afecțiuni pot favoriza apariția bolii renale cronice (BRC) sau pot agrava afec­țiunile renale existente.

Hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și mai ales diabetul distrug rinichii. Diabetul este descoperit de multe ori într-un stadiu destul de avansat, oamenii neglijează în general controalele preventive și ajung după un anumit timp la insuficiență renală, care nu are simptome la început sau sunt minime. Există însă posibilitatea de a monitoriza funcția renală, prin efectuarea unor teste de screening decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate și care se pot face anual, pe baza recomandării de la medicul de familie.

Aceste teste includ câteva analize simple, și anume rata filtrării glomerurale, analizele de urină și o analiză care indică raportul dintre albumina și creatinina din urină. Dacă apar dezechilibre în rezultatul acestor analize, medicul va recomanda încă un test după câteva luni, iar dacă dezechilibrele se mențin, medicul de familie va trimite pacientul către un medic nefrolog.

Boala renală cronică este o afecțiune care poate avea numeroase complicații, pe măsură ce funcția renală se deteriorează, și se poate ajunge la stadii severe de boală. În fazele avansate, există doar două soluții: dializa, o procedură destul de neplăcută, pe care pacientul trebuie să o facă de 3 ori pe săptămână, iar o ședință de dializă durează câte 3-4 ore; o a doua soluție este transplantul, care implică găsirea unui donator compatibil și o intervenție chirurgicală complexă, a explicat Alexandru Rafila, citat de publicația online DCmedical.

În boala cronică renală, rinichii își pierd complet sau parțial funcția de a filtra și elimina toxinele din organism rezultate în urma proceselor metabolice. De asemenea, rinichii au un rol important în reglarea nivelurilor de minerale din sânge (calciu, sodiu și potasiu). Evoluția acestei afecțiuni este una lentă și prezintă puține simptome în stadiile de început. Mulți dintre pacienți nu-și dau seama de existența bolii decât după o scădere a funcției renale cu aproape un sfert față de valorile normale. Potrivit specialiștilor în domeniu, boala cronică renală se poate declanșa chiar cu mai mulți ani înainte de apariția primelor simptome, stadiu în care afectarea rinichilor poate fi ireversibilă. 

Sunt cazuri în care un prim semnal este persistența oboselii, pe care pacientul o pune în general pe seama unor cauze de altă natură. Alte simptome sunt însă evidente: urina tulbure sau de culoare închisă, prezența sângelui în urină (hematurie), urinări frecvente, în special noaptea, cantitate redusă de urină, durere sau dificultăți în timpul urinării.

Alte simptome ale afectării renale sunt legate de incapacitatea rinichilor de a elimina toxinele și lichidele în exces din organism, și anume pleoape umflate, mâini și picioare umflate, apariția hipertensiunii arteriale, pierderea poftei de mâncare, grețuri, vărsături, scădere inexplicabilă în greutate, senzație persistentă de mâncărime, crampe musculare și dureri de cap. Pe măsură ce boala cronică renală se agravează, toxinele se acumulează în sânge și pot să apară chiar și crize epileptice sau stări de confuzie. 

Odată instalată, boala cronică renală nu poate fi vindecată, dar complicațiile sale pot fi reduse monitorizând periodic funcția renală cu ajutorul analizelor specifice. (I. N.)