Câteva remedii naturiste pentru combaterea insomniilor

Efectul de provocare a somnului cu ceaiuri şi tincturi este datorat unor substanţe active din plante (alcaloizi, flavonoide, uleiuri eterice, vitamine şi săruri minerale) cu acţiuni tonice şi reconfortante pentru sistemul nervos.

Insomnia este un simptom frecvent al unui dezechilibru nervos care constă în imposibilitatea de a adormi timp de câteva ore după urcarea în pat sau în trezirea bruscă după o scurtă şi insuficientă perioadă de somn (o oră-două), cu menţinere în stare de veghe timp de două-trei ore. Insomnia poate fi tranzitorie (câteva zile), pe termen scurt (sub trei săptămâni) sau cronică (mai mult de trei săptămâni).

Din cauza crizelor frecvente de insomnie, organismul nu-şi poate reface complet forţele fizice şi psihice, iar starea de oboseală se amplifică de la o zi la alta, devenind tot mai greu de suportat. Se ştie că un adult are nevoie de șase-opt ore de somn pe zi, iar copiii şi vârstnicii de opt-zece ore. Specialiştii susţin că 40% dintre persoanele adulte suferă de diferite dereglări ale somnului; vârstnicii sunt mai afectaţi decât tinerii, iar bărbaţii mai mult decât femeile.

La unele persoane, insomnia este provocată de disfuncţii psihologice, stres, stări tensionale psihomorale, irascibilitate, excese intelectuale, muncă în schimburi sau în ture de noapte, oboseală excesivă, gânduri persistente privind nerealizările în activitate (şcoală, serviciu), depresii şi supărări (decese în familie, divorţuri), migrene, emoţii, nevroze, anxietate, fobie, manii, senilitate. Peste 70% dintre persoanele depresive se plâng de insomnii.

Printre alţi factori declanşatori ai insomniei pot fi menţionaţi cei legaţi de programul diurn de muncă, odihnă şi somn. Orele suplimentare provoacă oboseală şi irascibilitate, întârziind momentul apariţiei unui somn normal.

Preparate naturiste pentru combaterea insomniilor

Încă din vechi timpuri, insomniile cronice sau rebele şi stările de iritabilitate se tratau cu plante care nu produceau dependenţă. Efectul de provocare a somnului cu ceaiuri şi tincturi este datorat unor substanţe active din plante (alcaloizi, flavonoide, uleiuri eterice, vitamine şi săruri minerale) cu acţiuni tonice şi reconfortante pentru sistemul nervos.
Sunt recomandate infuzii sau decocturi calde, cu specii separate sau în amestecuri, îndulcite cu miere de albine sau cu zahăr, consumate cu 30 minute înainte de culcare, preferabil după o baie caldă, simplă sau cu plante sedative. Întrucât insomnia are origini diverse, tratamentele cu o singură plantă nu se potrivesc pentru toate persoanele şi de aceea este necesară o testare individuală:
- infuzie din flori de tei (două linguriţe la 250 ml apă clocotită); se infuzează acoperit timp de cinci minute, se strecoară şi se beau, zilnic, două-trei căni, îndulcite cu miere de albine, dintre care una înainte de culcare, cu acţiuni imediat sedative;
- infuzie din conuri de hamei (o lingură la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute şi se beau două căni pe zi;
- infuzie din flori de lavandă (o linguriţă la 250 ml apă fiartă); se infuzează acoperit cinci minute şi se beau câte două căni pe zi, având acţiuni calmante în insomnie, cefalee şi afecţiuni cardiace pe substrat nervos;
- infuzie din herba de talpa gâştei (trei linguri la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute, se strecoară şi se iau câte trei-cinci linguri pe zi, dintre care două linguri înainte de culcare;
- infuzie din rădăcini de valeriană (o linguriţă la 250 ml apă); după infuzare 10-15 minute se bea o cană înainte de culcare, având efecte sedative asupra sistemului nervos central;
- infuzie din frunze, flori şi fructe de păducel (o linguriţă la 250 ml apă fiartă); se infuzează 10-15 minute, se strecoară şi se bea seara, înainte de culcare;
- infuzie din herba de sulfină, se bea o cană înainte de culcare.
Efecte sedative au şi ceaiurile consumate din specii separate cu frunze de salvie şi roiniţă, flori de porumbar, herba de măghiran, rizomi de obligeană şi scoarţă de salcie.
Pe toate meridianele globului au fost elaborate sute de reţete complexe, cu amestecuri de plante, în care sunt incluse, în diferite proporţii, speciile medicinale recomandate ca sedative, ca reglatoare ale ritmului cardiac şi hipnotice.

Infuziile cu amestecuri includ, în principal, flori de tei şi lavandă, herba de talpa-gâştei şi sovârv, conuri de hamei, capsule de mac, fructe de păducel şi rădăcini de valeriană.
Alte reţete complexe cuprind: flori de muşeţel, gălbenele şi portocal, frunze de mentă, busuioc, roiniţă şi pelin, herba de cimbrişor, mătăciune, măghiran, sulfină, sunătoare, ciuboţica-cucului, coada-calului, fructe de măceş, anason şi chimion, coji de portocale, bulbi de ceapă.

Reţeta autorului

- Se recomandă tei şi lavandă (flori), roiniţă (frunze), talpa-gâştei, sulfină şi busuioc (herba), hamei (conuri), păducel (frunze şi fructe).
Alte forme de prezentare sunt:
- tinctură de valeriană (20 g rădăcini macerate timp de 8 zile în 100 ml alcool 700) din care se iau câte 15-20 picături, înainte de culcare. Dacă se foloseşte în cursul zilei poate provoca stări de somnolenţă;
- tinctură de talpa-gâştei (20 g herba macerată timp de 7-8 zile în 100 ml alcool 700) din care se iau câte 20-40 picături de 2-3 ori pe zi;
- tinctură din flori, frunze şi fructe de păducel (20 g în 100 ml alcool 600, timp de 10 zile); se iau câte 10-15 picături, de 3 ori pe zi, ultima înainte de culcare, în caz de irigare cerebrală insuficientă.

În cazuri speciale se folosesc şi alte tincturi:
- arnică (flori) la insomnii datorate traumelor fizice şi psihice;
- captalan (rădăcini) la insomnii datorate coşmarurilor;
- măselariţă (seminţe) în halucinaţii;
- muşeţel la copiii cu somn agitat;
- portocale (coji) în insomnii rebele;
- tuia (frunze) în insomnii matinale, după ora 4 dimineaţa, urmate de somnolenţă ziua.

În tratamente externe se recomandă băi generale şi locale, cu caracter sedativ şi relaxant:
- băi generale calde cu uleiuri eterice de pin, brad, roiniţă, busuioc, cimbrişor, măghiran, rozmarin, coji de portocale şi lămâi (câte 5 picături la cadă, de două ori pe săptămână, câte 12-15 minute);
- băi generale cu sare de salină sau sare de mare (500 g la cadă), în care s-au macerat ace de brad, pin sau molid (20 %) ;
- băi de mâini şi de picioare cu flori de tei, păducel şi măceş, frunze de mentă şi capsule de mac;
- masaje în lungul coloanei vertebrale cu macerat din petale de mac roşu, flori de măceş şi măghiran şi frunze de trandafir.

Regimul alimentar

Sunt recomandate pentru masa de seară multe crudităţi (salată, varză albă, ceapă, ridichi, păstârnac, morcov, pătrunjel rădăcini), carne slabă şi peşte, ia­urt, brânză de vaci, biscuiţi sau cereale integrale cu lapte fierbinte, îndulcit cu miere de albine.

Efecte deosebite în producerea somnului are usturoiul, frecat în ulei pentru a înlătura mirosul caracteristic.

Este demn de reţinut că organismul are nevoie pentru somn normal de calciu (2 g/zi) şi vitamina B5 (acidul pantotenic), preluate din produse naturiste.

După masă se vor mânca fructe proaspete (mere, caise, piersici) sau se va bea ceai din flori de portocal şi mai ales din coji proaspete sau uscate de mere (fierte 3-5 minute), având rol tonic pentru sistemul nervos. În locul merelor se indică şi zeama de la o lămâie amestecată cu o lingură de miere de albine, consumată cu o oră înainte de culcare. După masa de prânz se va suprima sarea din alimentaţie întrucât stimulează glandele suprarenale şi amplifică pulsaţiile sângelui din tâmple.