Ce boli ale ochilor apar la nou-născuţi

În articolul de astăzi vom prezenta câteva dintre cele mai frecvente şi potenţial grave afecţiuni oftalmologice, care pot fi diagnosticate încă din primele zile de viaţă.

Chiar din primele zile după naştere se pot observa manifestările determinate de o serie de malformaţii la nivelul aparatului vizual. Unele dintre malformaţii pot fi izolate, altele pot să facă parte dintr-un complex de boli ereditare. Astfel, părinţii pot constata că la unul dintre ochii nou-născutului apare o cantitate de secreţie lacrimală în exces. Uneori, lacrimile în exces se scurg pe obraz, alteori secreţia lacrimală este tulbure. În această situaţie, cel mai adesea este vorba despre o obstrucţie congenitală a căilor de drenaj lacrimal, pentru care este necesar un consult de specialitate, cât mai repede cu putinţă.

La copiii născuţi prematur poate apărea o afecţiune gravă numită retinopatia prematurităţii. La prematuri, retina nu este suficient de bine dezvoltată, iar vasele sangvine sunt de slabă calitate (nu sunt complet formate). Prin urmare, vascularizaţia la nivelul retinei este insuficientă, ceea ce determină o lipsă de oxigenare şi apariţia unei suferinţe la acest nivel. Mai mult, vasele sangvine de slabă calitate se pot rupe, putând apărea complicaţii grave precum hemoragiile şi dezlipirea de retină. În cazul copiilor prematuri, pentru depistarea şi tratarea precoce a acestei afecţiuni grave este absolut necesar ca toţi copiii prematuri să fie monitorizaţi oftalmologic timp de câteva luni după naştere.

Tot din primele zile după naştere, părinţii unui nou-născut pot remarca o pupilă albă la unul sau la ambii ochi. În acest caz poate fi vorba despre o cataractă congenitală sau despre tumori cu care copilul s-a născut. Părinţii care remarcă la nou-născut aceste modificări trebuie sa se adreseze imediat medicului oftalmolog, deoarece ambele necesită intervenţie chirurgicală precoce.

Încă de la naştere, unul din ochii nou-născutului poate fi deviat. În această situaţie este vorba despre un strabism congenital care necesită intervenţie chirurgicală în primii ani de viaţă. Lipsa corecţiei chirurgicale a strabismului congenital duce la lipsa dezvoltării funcţiei vizuale, numită ambliopie. Tratării strabismului trebuie să i se acorde mare atenţie, dacă ne gândim la considerentele estetice de mai târziu şi mai ales la faptul că, dacă nu se tratează, strabismul poate duce la ambliopie. Ambliopia este echivalentul orbirii. Un copil cu ambliopie va citi greu, va fi dificil de şcolarizat, iar mai târziu nu va putea conduce un autovehicul. Un copil cu ambliopie porneşte, deci, cu un mare handicap funcţional, fapt care îl va marca şi psihic mai târziu. Observarea de către părinţi a prezenţei manifestărilor pe care le-am prezentat mai sus permite diagnosticul precoce al acestora şi adoptarea unei conduite de tratament corespunzător.