Consecinţele excesului de purgative

Medicamentele care se eliberează fără prescripţie medicală sunt foarte uşor de procurat. Există persoane care consumă în mod exagerat unele medicamente din această categorie, ceea ce poate duce, în timp, la apariţia dependenţei. Este îngrijorător faptul că, foarte adesea, multe persoane nici nu mai apelează la sfatul unui medic, ci îşi procură diferite medicamente pe baza informaţiilor din diferite alte surse. Printre medicamentele care sunt consumate în mod excesiv se numără laxativele sau purgativele.

Termenul de laxativ se referă la substanţele care înmoaie scaunul, iar cel de purgativ se referă la cele care provoacă eliminarea de scaune lichide. Alimentaţia modernă, dezechilibrată, asociată cu sedentarismul sunt factori favorizanţi ai consumului de laxative sau purgative. Aceste medicamente sunt utilizate mult şi abuziv, în afara recomandărilor medicului, deoarece multe persoane au opinia greşită că scaunul zilnic este obligatoriu.

Administrarea acestor medicamente nu este un tratament lipsit de efecte nedorite. Pe termen lung, autoadministrarea repetată, fără indicaţie medicală, poate accentua constipaţia, deoarece golirea colonului nu mai permite stimularea peristaltismului de către conţinutul intestinal.

Uleiul de ricin, frangula, ceaiul de cruşin sunt purgative iritante digestiv. Administrarea acestora are ca efect stimularea mişcărilor propulsive (mişcări care stimulează progresia conţinutului) de la nivelul colonului, ca urmare a declanşării de reflexe mediate de plexul nervos submucos şi stimularea secreţiei intestinale (a difuziunii şi secreţiei apei şi electroliţilor). În cazul administrării repetate, abuzive, se poate produce o pierdere importantă de apă, asociată cu pierderea de electroliţi (se pierde în special potasiul). Consumul abuziv al acestor laxative poate determina o inflamaţie la nivelul mucoasei colonului şi leziuni la nivelul terminaţiilor nervoase din peretele colonului. Iritaţia la nivelul mucoasei colonului se manifestă cu fenomene de colită, iar, uneori, poate să apară o formă severă, numită boala laxativelor. Boala laxativelor se manifestă prin diaree cronică, scădere ponderală, deshidratare, hipotensiune arterială, hipopotasiemie şi hipoproteinemie (pierdere de potasiu şi proteine) şi crize de tetanie. Leziunile de la nivelul terminaţiilor nervoase din peretele colonului duc la apariţia inerţiei intestinale, ceea ce determină pacientul să crească doza de purgative. Practic, apare un cerc vicios în care excesul de purgative pentru tratamentul constipaţiei duce, în timp, la apariţia constipaţiei. Mai mult, după perioade îndelungate de administrare excesivă, aceste purgative pot determina apariţia unor modificări anatomopatologice ireversibile. Astfel, în timp, se poate iniţia procesul de cancerizare al polipilor care pot exista la nivelul colonului.

Purgativele sunt contraindicate la persoanele cu dureri abdominale (de exemplu apendicită, ocluzie intestinală), deoarece pot provoca accidente grave.

Tratamentul constipaţiei necesită, în primul rând, identificarea cauzei. O constipaţie funcţională este cauzată de un regim de viaţă dezechilibrat (consum de alimente sărace în fibre, consum redus de apă, lipsă de mişcare) sau de consumul cronic al unor medicamente. Constipaţia de cauză organică poate avea diverse cauze (megadolicolocon, diverticuloză). După identificarea cauzei constipaţiei se urmăreşte reglementarea tranzitului, atât cât este posibil.

Medicul este cel care recomandă un tratament medicamentos în funcţie de cauza constipaţiei. Iar pentru a obţine bune rezultate ale tratamentului medicamentos, este importantă respectarea regimului igieno-dietetic.