Cum funcționează vaccinul anti-COVID-19

Un medic român stabilit în Suedia, Laura Ghibu Ventimiglia, și fiica sa în vârstă de 12 ani au realizat un clip devenit viral, în care explică pe înțelesul tuturor, copii și adulți, cum funcționează vaccinul anti-COVID-19. Fetița și-a întrebat mama cum funcționează acest vaccin, iar după ce a primit răspunsurile dorite, a realizat clipul cu desene făcute chiar de ea. Clipul a fost preluat de Ministerul Sănătăţii, pe pagina sa de Facebook.

Clipul fetiţei a fost postat pe Facebook în limbile română și italiană, iar mama sa, Laura Ghibu Ventimiglia, și-a dat acordul pentru descărcarea gratuită, în scopul informării despre vaccin (https://www.facebook.com/laura.ghibuventimiglia). Ulterior, filmu­lețul a fost preluat pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății din România şi, totodată, este folosit în cadrul campaniei de informare despre vaccin din regiunea italiană Lombardia.

Simplu și clar, clipul explică modul în care vaccinul anti-COVID-19, pe bază de ARN mesager, ajută sistemul imunitar să recunoască noul coronavirus și să împiedice îmbolnăvirea când va intra în contact ­direct cu el. Folosind fragmente din proteina-țepușă (spike), care ajută noul coronavirus să infecteze celulele organismului uman, cercetătorii au extras mesajul genetic produs de această proteină, adică ARN-ul mesager, fiind apoi introdus într-o capsulă de grăsime. Vaccinul anti-COVID-19 conține tocmai aceste capsule cu ARN-ul mesager, care, odată introduse în corp, se lipesc de pereții celulelor musculare, pereţi formaţi şi ei dintr-o substanță grasă. Capsula cu ARN mesager se contopește, practic, cu peretele celulei. Nucleul celulei, cel care conține ADN-ul, adică materialul genetic al organismului, nu este implicat în acest proces. Mesajul genetic introdus de vaccin nu va ajunge la nucleul celular, ci se duce direct la „fabrica de proteine” a celulei, cea care sintetizează proteinele, denumită ribozom. ARN-ul mesager din vaccin îi dă instrucțiuni ribozomului să producă proteine asemănătoare proteinei-țepușă de pe suprafața noului coronavirus. Proteinele-țepușă, replicate de ribozom, ies din celulă și se pozițio­nează apoi pe peretele ei exterior. Anumite celule din sistemul imunitar, celulele T, sau limfocitele T, reacționează când sesizează ceva anormal, activând la rândul lor celulele B (limfocitele B), care vor începe să producă anticorpi, adică armele cu care organismul va lupta împotriva proteinei-țepușă de pe suprafața celulei modificate. Anticorpii se vor lipi de proteina-țepușă, celula modificată dispare astfel, iar în locul ei va fi produsă o nouă celulă obișnuită, deci organismul nu pierde nimic la nivel celular. Fragmentele genetice introduse în corp prin vaccin dispar în câteva zile, dar anticorpii rămân în sânge, activi și gata de luptă.

Același mecanism a fost explicat, într-un mod simplu și amuzant, și de profesorul Răzvan Cherecheș, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, expert în sănătate publică. Sistemul nostru imun are niște celule de memorie, care, dacă întâlnesc din nou același virus, anunță: ,,L-am mai văzut pe ticălosul ăsta”, spune profesorul Cherecheș. El precizează că vaccinurile dezvoltate de Pfizer-BioNTech și de Moderna conțin doar fragmente din informația genetică ARN care codează activitatea virusului. Deci, nu ne putem infecta de la vaccin, pentru că nu conține virusul.

Vaccinarea anti-COVID nu este obligatorie, însă oricare va fi decizia noastră, trebuie să o luăm în cu­noștință de cauză, informându-ne din sur­se autorizate în domeniu, iar auto­ritățile au pus la dispoziție ­pentru aceasta platforma on-line „ROVACCINARE (https://vaccinare-covid.gov.ro/ ). În România, primii vacci­nați anti-COVID-19 sunt anga­jații din domeniile sănătate și social. În scurt timp va începe și vaccinarea persoanelor cu grad ridicat de risc, în care sunt incluși vârstnicii și bolnavii cronici, iar vaccinarea popu­lației generale este preconizată să înceapă în luna aprilie.

(Ileana Marin)