Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
De ce apare şi cum se manifestă deshidratarea
Căldura foarte mare a mediului înconjurător sau activitatea zilnică intensă într-un mediu foarte cald supun organismul la un efort uriaş pentru adaptare, un efort prin care organismul caută să-şi asigure buna funcţionare a tuturor organelor. Dacă organismul nu are suficiente resurse pentru a se adapta, pot să apară tulburări ale balanţei apei şi electroliţilor (sodiu, potasiu, calciu).
Cei mai vulnerabili la apariţia în organism a tulburărilor balanţei apei şi electroliţilor sunt copiii, bătrânii şi bolnavii cronici (persoanele cu boli cardiovasculare, cerebro-vasculare, diabet, boli vasculare periferice, bronhopneumopatia cronică obstructivă, obezitate, persoanele imobilizate la pat), categorii de risc cunoscute de toată lumea. Multe persoane, deşi nu fac parte din categoriile de risc, uită să bea lichide, nu consumă suficiente lichide deoarece sunt foarte ocupate sau nu au acces la apa potabilă. În mod normal, este recomandat un consum zilnic de 1,5-2,5 litri de lichide. Dar în zilele călduroase, necesarul creşte mult. Astfel, o persoană adultă, care realizează muncă fizică într-un mediu cu temperatură crescută, poate ajunge să consume mai mult de 6 litri de lichide într-o zi. Atunci când organismul pierde prea multă apă, productivitatea în muncă scade. O persoană care nu consumă suficiente lichide şi minerale în perioadele de caniculă resimte, iniţial, o senzaţie de gură uscată, lipicioasă, sete. Ulterior apar o senzaţie de slăbiciune musculară, dureri de cap, ameţeli şi o senzaţie foarte mare de somnolenţă sau oboseală, comparativ cu o persoană care se hidratează adecvat. Crampe musculare apar la nivelul gambei sau coapselor sau muşchilor abdominali şi sunt cauzate de fluctuaţii în lichidul din interiorul şi exteriorul celulei a concentraţiilor de electroliţi (sodiu, potasiu, magneziu şi calciu). Cum se manifestă deshidratarea la copii Atunci când organismul se deshidratează, copiii tind să fie mai puţin activi decât de obicei. Când organismul începe să piardă mai mult de 2% din apă, apar tulburări ale realizării activităţii fizice, tulburări de atenţie, de concentrare, tulburări de memorie, deci creşte riscul de accidente. Din păcate, setea nu este întotdeauna o măsură de încredere a necesarului de apă din organism, mai ales în cazul copiilor şi a persoanelor în vârstă, la care organismul percepe mai greu senzaţia de căldură. Mai mult, la persoanele vârstnice scade senzaţia de sete, iar transpiraţia apare când temperatura este foarte ridicată. O reducere în perceperea senzaţiei de căldură apare şi la persoanele cu diverse afecţiuni cronice. Culoarea urinei este cea care ne dă informaţii despre starea de hidratare a organismului: dacă urina este deschisă la culoare şi clară înseamnă un nivel bun de hidratare, dacă urina este de culoare galben închis este un semnal de deshidratare. O atenţie specială trebuie acordată tipului de lichide pe care le consumăm. Apa nu furnizează electroliţi, de aceea una dintre soluţiile recomandate în cazul efectuării efortului fizic în mediu cald (şi nu numai) este consumarea sucurilor din fructe proaspete, acestea asigurând atât necesarul de apă, cât şi cel de minerale.