Efectele vindecătoare ale fructelor de gutui

Gutuile sunt ultimele fructe recoltate din livadă în a doua jumătate a toamnei, având o mare valoare terapeutică în lupta contra radicalilor liberi, care conduc spre îmbătrânirea prematură.

La nivelul aparatului digestiv, produsele din gutui acţionează în caz de diaree, dizenterie, insuficienţă hepatică şi pancreatică, hiperaciditate gastrică, dispepsii atone, enterocolite, colon iritabil, greaţă, stări de vomă, balonări, hemoragii intestinale, halenă, intoxicaţii alimentare şi medicamentoase, lipsa poftei de mâncare la copii (cu adaos de miere).

În bolile aparatului respirator se constată efecte foarte bune în prevenirea virozelor respiratorii şi în caz de tuberculoză pulmonară, catar pulmonar, tuse, răceală, gripă, răguşeală, bronşite, astm bronşic, angine, hemoptizie, infecţii respiratorii, laringite, faringite, amigdalite, stomatite, rinite.

În sistemul nervos combate stresul, anxietatea, oboseala, depresia psihică, astenia, epuizarea. 

Efecte deosebit de bune există în întărirea sistemului imunitar în lupta cu infecţiile şi eliminarea toxinelor din organism, reducerea glicemiei la persoane cu diabet de tip 2 şi combaterea obezităţii. 

Formele de utilizare

Fructele, bogate în pectine şi taninuri, pot fi consumate proaspete, coapte şi deshidratate, fiind indicate în diaree, enterite, stomac leneş, vome, salivaţie excesivă, infecţii respiratorii, guturai, tuberculoză, leucoree, stimularea activităţii ficatului în digestia alimentelor grase, întărirea gingiilor.

Cura de două-trei gutui pe zi măreşte imunitatea organismului înainte de venirea sezonului rece de iarnă, prevenind astfel virozele respiratorii şi stările de anemie. De asemenea, stimulează arderile grăsimilor prin conţinutul ridicat de fibre alimentare, asigurând succesul în curele de slăbire.

Unele componente biochimice ale fructelor au acţiuni directe asupra anumitor afecţiuni. Vitaminele participă la refacerea celulelor lezate în cazul prolapsului rectal şi uterin şi la vitaminizarea generală a organismului. 

Un amestec de fructe (gutui, mere şi morcov date pe răzătoare) se combină cu miere de albine şi se consumă ca mic dejun, puternic vitaminizant.

Preparatele culinare din fructe proaspete sunt preferate pentru gustul şi aroma deosebită (peltea, jeleu, dulceaţă, nectar, gem, marmeladă, sirop, compot, lichior şi diferite mâncăruri cu carne). Au o deosebită valoare nutritivă şi fortifiantă, ajutând în cazuri de diaree, dizenterie, hiperaciditate gastrică, indigestii, balonări, meteorism, insuficienţă hepatică, enterite, enterocolite, hemoragii uterine, tuberculoză pulmonară, guturai, astm, hemoroizi.

Sucul proaspăt din fructe (trei pahare pe zi), consumat timp de 30 de zile consecutiv, are efecte foarte bune la persoanele care suferă de probleme cardiace şi respiratorii, precum şi în caz de hepatită cronică, insuficienţă hepatică, enterocolită şi pentru vitaminizarea organismului.

Lichiorul de gutui se prepară din suc de gutui (1,5 litri), alcool 400 (50 ml), scorţişoară (2 g), nucşoară (1 g), cuişoare (0,80 g) şi migdale amare (0,50 g). Se macerează timp de două luni, după care se adaugă 300 ml sirop de zahăr, se strecoară, se trece în sticle bine închise şi se consumă câte un păhărel, cu efecte excelente în indigestii, în combaterea hiperacidităţii gastrice şi a gazelor intestinale.

Decoctul din fructe necurăţate de coajă (o gutuie tăiată în felii la un litru de apă) se fierbe până când apa scade la jumătate, se strecoară, se adaugă 50 g zahăr şi se foloseşte în tuberculoză pulmonară, indigestii, enterite acute sau în gargare pentru laringite, faringite, gingivite, stomatite şi amigdalite. 

(Din arhiva de articole a prof. univ. dr. Constantin Milică)