Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Fitoterapia ulcerelor digestive
În cazul ulcerelor digestive, tratamentele naturiste se bazează pe utilizarea speciilor de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul nişelor create şi cu reacţii alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric.
În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată, care folosesc zilnic ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri, preparate din anumite plante. Gălbenelele, cu efecte emoliente şi cicatrizante de excepţie, pot fi folosite sub formă de infuzii (două linguriţe flori uscate la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15-20 de minute), care se consumă înainte de mesele principale, prin înghiţituri rare. Maceratul la rece din obligeană (2-3 linguriţe rădăcini uscate şi macerate 12 ore în 500 ml apă rece; se încălzeşte uşor a doua zi şi se consumă câte 1/2 pahar, cu 20 de minute înainte de mese) - asigură calmarea durerilor şi stimularea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuţit de 2-3 ori pe zi înainte de mese) intră în formula Ulcerotratului, având rol de pansament gastric. Decoctul din rădăcini uscate şi mărunţite de tătăneasă (2-3 căni pe zi înainte de mese) are efecte antiinflamatoare şi cicatrizante, datorită conţinutului ridicat în alantoină, mucilagii şi taninuri, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi refacerea rapidă a mucoasei gastrice. Infuziile din pulbere de rădăcini de lemn, în amestec cu flori de muşeţel, consumate într-o cură de două luni (primăvara şi toamna), au efecte cicatrizante şi antiinflamatoare în ambele forme de ulcere (gastric şi duodenal), dar cu restricţii de dozare şi de durată a tratamentului la femei gravide şi la persoane hipertensive. Decoctul din scoarţă mărunţită de stejar şi salcâm (2-3 căni pe zi) acţionează cu efecte antiseptice şi hemostatice în ulcere cu melene hemoragice şi cu scaune sanguinolente. Infuzia din flori de tei (2-3 căni pe zi) are efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereţii stomacului. Infuzia din herba înflorită de busuioc (3 ceaiuri neîndulcite pe zi) are rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede. Infuziile din herba de turiţă mare (2-3 căni pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal şi stimularea poftei de mâncare. Infuzia din două linguriţe de flori şi frunze de frasin la 250 ml apă clocotită, din care se bea o cană pe zi, fracţionată după mesele principale. Sunt eficiente şi alte specii medicinale, folosite separat sau în amestecuri: - gălbenele (6 părţi), sunătoare (6 părţi), roiniţă (4 părţi), salcâm (2 părţi), muşeţel (2 părţi) şi tătăneasă (1 parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, între mese; - coada-şoricelului, păpădie, pătlagină, chimion, mentă, şovârv (părţi egale) luând 2-3 ceaiuri, înainte de mese); - roiniţă, zmeur, valeriană, măghiran şi seminţe de in, chimion şi fenicul.