Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Leşinul, semnul unei posibile boli de inimă

Leşinul, semnul unei posibile boli de inimă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Cristina Mihaela Ghiciuc - 12 Martie 2010

Din punct de vedere medical, starea de leşin poate fi de tip lipotimie, adică stare de leşin fără pierdere în totalitate a conştienţei, sau de tip sincopă, adică starea de leşin cu pierderea de scurtă durată a conştienţei. În general, lipotimia durează ceva mai mult decât sincopa, deşi este mai redusă ca intensitate a manifestărilor. Cauzele acestui deficit de irigare cerebrală pot fi multiple. Starea de leşin poate apărea din cauza spasmofiliei, hipoglicemiei, hipotensiunii arteriale, accidentelor vasculare cerebrale.

În cazul persoanelor care suferă de afecţiuni cardiace, leşinul se poate produce ca fiind cauza unei tulburări de funcţionare a inimii, iar întârzierea în acordarea primului ajutor poate fi fatală. La persoanele care suferă de hipertensiune arterială pot să apară spasme la nivelul vaselor sangvine cerebrale sau chiar ruperea acestora, situaţii în care se produce pierderea stării de conştienţă.

Starea de leşin este favorizată de ortostatismul prelungit (adică de statul îndelungat în picioare) în poziţie fixă, de zonele sau încăperile aglomerate, de lipsa ventilaţiei, de „tensiunea psihică“. Foarte afectate sunt persoanele cu teren spasmofilic, persoanele cu afecţiuni cardiace, persoanele de vârsta a treia sau cele care nu se hidratează corespunzător sau care nu se alimentează corespunzător.

Semnele premergătoare stării de leşin sunt senzaţia de sete intensă, starea de ameţeală, palpitaţiile, senzaţie de slăbiciune, crampe musculare. Uneori pot să apară transpiraţii reci, ţiuituri în urechi şi senzaţii de greaţă. La cei cu probleme cardiace pot să apară, din cauza creşterii frecvenţei cardiace, tulburări de ritm cardiac, chiar sincope sau oprirea cordului. Faţa bolnavului poate deveni foarte palidă, pulsul este foarte slab, iar tensiunea arterială scade foarte mult (uneori sub 50 mm Hg). Atunci când cineva observă astfel de simptome la o persoană din jur şi poate interveni înainte de a cădea, trebuie să susţină acea persoană şi să o întindă într-o poziţie comodă pentru a nu cădea şi a se lovi la cap. Este de preferat ca lumea să nu se îmbulzească în jurul persoanei respective, astfel încât celui care a leşinat să i se asigure un spaţiu suficient în jur şi aer pentru respiraţie.

Orice leşin sau stare de ameţeală, chiar neînsemnate, pot ascunde o problemă de sănătate care, dacă este tratată din timp, are şanse mult mai mari de vindecare, chiar dacă starea de rău a fost de scurtă durată.