Postul, o cură de sănătate

Pentru că ne aflăm în plin post al Paştilor, considerăm necesar să prezentăm cititorilor „Ziarului Lumina“ efectele benefice ale posturilor, alimentaţia naturistă şi tratamentele fitoterapeutice corespunzătoare.

Din punct de vedere medical, posturile vin, frecvent, după o alimentaţie necorespunzătoare, asigurând o curăţire a corpului de impurităţile, grăsimile şi toxinele care se acumulează, treptat, în ficat, rinichi şi, mai ales, în colon, unde blochează procesele de autoînnoire permanentă.

Carnea consumată în exces, în timpul iernii, devine o otravă pentru organism. Cine mănâncă multă carne trăieşte puţin sau se îmbolnăveşte de multe afecţiuni grave, întrucât componentele din carne se digeră greu şi rămân mult timp în stomac şi intestine. Efecte similare au şi grăsimile animale, mezelurile (cu conservant - glutamat de sodiu), şunca, afumăturile, vânatul şi untul. Alimentele de tip fast-food, conservanţii şi aditivii alimentari măresc, în mod semnificativ, incidenţa cancerelor digestive. Această alimentaţie greoaie, într-o perioadă cu un consum energetic redus, cum sunt lungile luni de iarnă, slăbeşte organismul care devine obosit, uzat, incapabil să asimileze corect hrana.

În afara perioadelor de post, stabilite de calendarul creştin, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată în tot restul anului, măcar 1-2 zile pe săptămână (frecvent miercuri şi vineri). În aceste zile se va reduce raţia zilnică de mâncare la jumătate, fără a suferi de foame. În locul bucatelor „de dulce“ se vor consuma multe legume şi fructe (ex. mere rase), alături de fulgi de porumb sau de ovăz. Dacă pe parcursul zilei apare senzaţia de foame se vor bea ceaiuri (infuzii neîndulcite) de sânziene, gălbenele, roiniţă şi coada-şoricelului. În aceste zile săptămânale de post ne vom simţi mult mai bine, mai mobili, sănătoşi, energici şi cu mintea limpede, cu acea condiţie de a evita eforturile fizice şi intelectuale exagerate.

Postul ajută şi în cazul bolnavilor cronici

Posturile alimentare din tot cursul anului constituie cele mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave declanşate, în principal, de un regim nutritiv necorespunzător, alături de alţi factori de risc. În afară de purificarea şi dezintoxicarea organismului, alimentaţia „de post“ contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a ţesuturilor, o intensificare a vitalităţii şi o mărire a rezistenţei la boli, infecţii şi la alţi factori nefavorabili de viaţă. Totodată, scade concentraţia în proteine şi lipide din creier, precum şi doza de zaharuri din sânge şi urină. Acestea explică efectul favorabil al posturilor în remedierea principalelor boli ale civilizaţiei, respectiv cancere, cardiopatii, artrite, scleroază în plăci şi îmbătrânire prematură. De asemenea, are efecte favorabile în unele boli cronicizate, cum sunt: diabetul zaharat, ulcerul gastric şi duodenal, ateroscleroza, forme de obezitate şi celulită, boli alergice (astm, poliartrite) şi ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicaţii alimentare şi medicamentoase, gută, unele afecţiuni dermatologice.

În cazuri disperate de cancer, indiferent de localizare, alimentaţia bine dirijată de post reprezintă una dintre metodele eficiente de salvare a vieţii şi de recăpătare a sănătăţii. Alimentele greu digestibile lasă cantităţi mari de toxine în mucoasa gastrică şi intestinală, ca şi alimentele şi băuturile tratate chimic sau termic după proceduri complexe. Eliminarea din consum a acestor alimente în timpul posturilor stă la baza reducerii treptate a intoxicaţiilor, inclusiv a cancerelor hepatice, de stomac şi de colon.

Cum ne alimentăm

Pe durate de minimum 7-14 zile consecutiv se pot înlocui produsele dăunătoare (cărnuri şi grăsimi animale) cu legume şi fructe în stare proaspătă. Sunt de bază soia, fasole, ciuperci, nuci, alune, ceapă, zarzavaturi, care conţin necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, cu efecte atât nutriţionale, cât şi adjuvante în diabet, purificarea sângelui, convalescenţă, anemie, oboseală cronică şi regenerarea ţesuturilor intoxicate prin alimentaţie. Se mai recomandă consumul de sucuri naturale şi salate din morcov, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel, păstârnac, gulii, varză, spanac şi salată verde, cu efecte bune pentru orice vârstă, începând cu sugarii, în cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicaţii, tulburări gastrice, hepatobiliare, stomacale şi cardiace. Salatele servite cu ulei nerafinat şi oţet sau lămâie, precum şi legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, îşi păstrează conţinutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, uşurează digestia, fiind un bun laxativ natural şi stimulent al tranzitului intestinal. Având o valoare energetică mai redusă decât carnea şi subprodusele animaliere, alimentaţia cu legume şi fructe proaspete favorizează curele de slăbire în caz de obezitate şi celulită.

Postul cu fructe şi legume proaspete

Consumatorii de varză, conopidă şi tomate reduc riscul îmbolnăvirii de cancere, la stomac, plămâni şi prostată.

Este demn de menţionat faptul că postul alimentar cu legume şi fructe proaspete era cunoscut încă din vremuri îndepărtate, fiind recomandat într-un cunoscut argument biblic: „Iată vă dau vouă toată iarba ce face sămânţă şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el; aceasta va fi hrana voastră“ (Geneza 1, 29-30). Cei care au respectat Scriptura au ajuns la vârste matusalemice de sute de ani, dar nerespectarea acestor percepte a constituit abateri care, prin repetare, au dus la „păcatul lăcomiei“.

Pe toată durata postului este binevenită o cură sistematică cu vitamine (A, C, E şi complexul B), care intră în compoziţia unor enzime ce inactivează o serie de compuşi cancerigeni şi protejează organismul de efectele nocive ale radiaţiilor.

Fitoterapia în timpul postului

Este un domeniu special în strategia apărării sănătăţii din perioadele de post. Se recomandă a se consuma, zilnic, câte 3-4 căni cu ceaiuri luate prin înghiţituri rare, din care să nu lipsească florile de arnică, coada-şoricelului, gălbenele, muşeţel, soc, trifoi roşu, frunze de salvie, anghinare, urzică, afin, frag, mentă mesteacăn, herba de busuioc, coada-calului, rostopască, sânziene galbene şi sulfină. În consum se mai includ fructe de ienupăr, afin, măceş şi păducel, muguri de plop negru şi rădăcini de valeriană, obligeană, păpădie, tătăneasă.

În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahăr în sânge şi urină, precum şi la hipertensivii obezi care necesită o purificare a sângelui de deşeuri metabolice (toxine, otrăvuri) este indicat un post alimentar de 7-8 zile în care, pe lângă restricţia alimentară, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete şi ceaiuri mdicinale din speciile menţionate mai sus.

În bolile de circulaţie periferică (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană, ulcere varicoase, flebite, tromboze), în zilele de post se vor face şi câteva băi locale sau aplicaţii de cataplasme, comprese şi frecţii cu infuzii sau decocturi din plante care favorizează circulaţia normală a sângelui şi au proprietăţi antiseptice şi cicatrizante.

Regimul de viaţă

În timpul posturilor, de lungă sau de scurtă durată, este binevenită mişcarea în aer liber făcută dimineaţa, pentru oxigenarea normală a creierului şi pentru instalarea unei bune dispoziţii ce va permite trecerea la o muncă plăcută, fără a exagera efortul fizic sau intelectual.

* Constantin I. Milică este profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi. Este specializat în fitoterapie şi tratează anual sute de persoane din toate colţurile ţĂrii, prescriind pentru orice boală preparate complexe din plante pe care, cel mai adesea, le ignorăm. A salvat oameni cărora nu li se mai dădeau şanse de supravieţuire, preparatele fiind realizate în laborator, după metode ştiinţifice şi după atenta analiză a fiecărei afecţiuni în parte