Propolisul, un miraculos medicament din stup

Astăzi încercăm să prezentăm propolisul, un produs de o valoare terapeutică excepţională, apreciat ca unul dintre cele mai eficiente medicamente găsite în natură.

Propolisul, numit şi „cleiul de albine“ sau „penicilina rusească“, este un produs apicol extrem de preţios. Este prelucrat de albinele lucrătoare după colectarea unor produse biologice din cel puţin 20 de specii de arbori care produc secreţii răşinoase, şi anume din mugurii unor copaci (plop, mesteacăn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad), tulpini şi ramuri tinere, peţiolul frunzelor şi scoarţă (salcie, prun). La această materie răşinoasă, albina adaugă secreţiile glandelor salivare care conţin enzime, ceară şi alţi compuşi biochimici.

Datorită componentelor chimice multiple, propolisul este considerat cel mai preţios produs apicol, cu o mare diversitate de acţiuni terapeutice: bactericide, antiseptice, antivirale, antitoxice, antiparazitare, epitelizante, cicatrizante, antiinflamatoare, diuretice, analgezice, antitumorale, anticanceroase, regeneratoare şi stimulatoare ale sistemului imunitar.

De asemenea, propolisul este apreciat drept cel mai puternic medicament antiinfecţios.

Acţiunile specifice ale propolisului în bolile aparatului respirator:

- în tratarea bronşitei acute, broşiectaziei, a astmului infecţios şi abcesului pulmonar se utilizează tinctura de propolis (30%) din care se iau câte 15-30 picături de trei ori pe zi, înainte de mese, într-un păhărel cu lapte sau apă călduţă, într-o cură care durează până la vindecare. În astmul bronşic sunt deosebit de benefice şedinţele de aerosoli cu tinctură de propolis (15%), diluată cu apă în proporţie de 1:1; zilnic se fac câte două şedinţe cu o durată de cinci minute, urmate de odihnă 20 de minute, într-o cură de 15-30 de zile;

- în gripă, răceală, guturai, traheită şi laringită cronică se utilizează tinctura de propolis 20% cu acţiune antivirală (20-30 picături diluate într-un păhărel cu apă sau lapte, de două-trei ori pe zi, înainte de mese cu o oră). Cu această tinctură se face gargară, după care se înghite, sau se fac inhalaţii dimineaţa şi seara.

Efecte deosebite se obţin în tratamentul emfizemului pulmonar, pneumonie, silicoză, tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară. Se foloseşte tinctura de propolis 20% (câte 30 picături de trei ori pe zi), inhalaţii de două ori pe zi sau un extract alcoolic de propolis cu miere de salcâm şi macerat de usturoi (125 g căţei tocaţi în 125 ml alcool 900 şi maceraţi timp de 10-15 zile).

În afecţiuni cardiovasculare:

- în cardiopatia ischemică şi angină pectorală, cu aritmii şi insuficienţă cardiacă, se recomandă tinctura de propolis (30%) luată intern de două-trei ori pe zi, câte 10 picături, după mese, timp de 15 zile pe lună;

- în tratarea hipertensiunii arteriale şi a aterosclerozei, cu reducerea cantităţii de colesterol din sânge este eficientă tinctura de propolis (20% în alcool 700), din care se iau câte 30 picături în puţină apă, în fiecare dimineaţă pe nemâncate, până la completa ameliorare a bolii.

În bolile aparatului digestiv:

- la gastrite hiperacide şi ulcere (gastric şi duodenal) se pun 30 picături tinctură de propolis (20%) pe o felie de pâine albă şi uscată, care se mestecă bine în gură şi se înghite pe stomacul gol, de patru ori pe zi, având efecte cicatrizante şi de reglare a secreţiei sucurilor acide (de aceea nu se consumă fără pâine).

Efecte favorabile au fost menţionate în enterite, colite acute şi cronice, steatoză hepatică, colecistite cronice, hepatită, ciroze, boli virotice ale stomacului şi în stimularea secreţiei biliare. Se foloseşte tinctura de propolis (20%) dimineaţa, pe stomacul gol, câte 30-40 picături. În durerile de stomac se iau câte 30 de picături tinctură în 100 ml lapte cald, dimineaţa pe stomacul gol.

În bolile reumatice propolisul acţionează favorabil în reumatism acut, artroze, poliartrite reumatoide şi spondilită anchilozantă.

În bolile cavităţii bucale şi ORL (nas, gât, urechi), propolisul este eficient în gingivite purulente şi sângerânde, stomatită, abcese paradontale, paradontoză incipientă, dureri de dinţi sau după extracţii, faringo-amigdalite, laringite, sinuzite, otită sclerozantă hipoacuzivă, rinite şi ozenă. La otită se aplică tinctura (câte 10 picături de trei ori pe zi) în urechea bolnavă.

În tratarea viermilor intestinali:

- prezenţa protozoarului Giardia lamblia şi a altor paraziţi intestinali poate fi tratată cu tinctură de propolis (30%), timp de 20 de zile, luând câte 30 picături pe o felie de pâine, de patru ori pe zi, înainte de mese. După o pauză de 10 zile se reia tratamentul pentru alte 20 de zile.

În afecţiuni ale pielii:

- propolisul s-a dovedit un bun stimulator al refacerii ţesuturilor afectate de răni vechi, eczeme, abcese, tăieturi, arsuri, acnee, coşuri, striviri, degerături, înţepături de insecte, răni provocate de arme de foc, precum şi pentru cicatrizarea operaţiilor. Aceste efecte sunt datorate conţinutului bogat în flavonoizi. Se aplică tamponări locale sau comprese cu tincturi de propolis 20% (chiar dacă produce usturimi), precum şi unguent de propolis (20% în vaselină);

r în caz de herpes, furuncule şi ulcere varicoase situate pe gambă se fac comprese zilnice cu tinctură de propolis 20%, folosind un tampon de vată sau pulverizare fină în zona ulcerată. Spre periferia rănii se aplică unguentul de propolis (20% în vaselină) timp de 4-12 săptămâni, până la cicatrizarea şi vindecarea completă.

Forme de utilizare

- Tinctura de propolis - se iau 20-30 g propolis brut la 100 ml alcool 800, se lasă la macerat, în întuneric, cu agitare zilnică timp de 7 zile, se strecoară în sticluţe de culoare închisă şi se consumă câte 30-50 picături puse pe o felie de pâine sau în miere, de două-patru ori pe zi, cu o oră înainte de mese. Nu se recomandă diluarea cu apă, deoarece anumite substanţe din compoziţia propolisului precipită în contact cu apa, devenind insolubile şi trec prin organism fără efect.

- Extract alcoolic de propolis - se iau 150 g propolis brut pulverizat fin care se pune la macerat, în întuneric, cu un litru alcool 800, agitând zilnic. După 7 zile se strecoară prin tifon şi se trece în sticluţe brune pentru păstrare timp îndelungat. Se consumă câte 20-40 picături în 100 ml lapte sau apă caldă, cu o oră înainte de mese. Are efecte în reglarea tensiunii arteriale.

- Apa de propolis - se prepară din 5 linguriţe tinctură de propolis la 200 ml apă rece; are efecte excelente în combaterea stomatitelor şi a cariei dentare (prin clătirea gurii).

- Spray de propolis - se pulverizează de la distanţa de 10-15 cm în tratarea unor afecţiuni externe (ulcer varicos de gambă, plăgi, eczeme, arsuri, leziuni cutanate, keratodermii, leziuni).

- Miere propolizată - se combină o linguriţă de tinctură de propolis cu trei linguriţe de miere. Se recomandă la copii câte jumătate de lingură de trei ori pe zi pentru întărirea sistemului imunitar şi pentru combaterea infecţiilor respiratorii şi intestinale. Adulţii anemici vor lua câte o lingură de trei ori pe zi ca biostimulator, mărind rezistenţa fizică şi înlăturând oboseala.

- Siropul de propolis. Se prepară dintr-o linguriţă propolis brut mărunţit în 250 ml apă, care se fierbe până când lichidul scade la jumătate; se strecoară, se îndulceşte cu două linguri de miere şi se consumă cu mare eficacitate în combaterea tusei (trei linguriţe pe zi).

- Unguent de propolis. Peste 50 grame untură încinsă la foc mic se pun trei linguri tinctură de propolis şi o bucată de ceară de mărimea unei alune; se amestecă bine timp de 10 minute, se ia de pe foc şi se amestecă în continuare până la întărire. Preparatul se păstrează în frigider şi se foloseşte în tratament extern pentru vindecarea unor răni uşoare, eczeme, arsuri şi contuzii.