Regimul de protecţie, esenţial în alimentaţia bolnavilor de ciroză hepatică

Ionel S., Bârlad: „Ce regim alimentar se recomandă bolnavilor care suferă de ciroză hepatică?“

Prof. Constantin Milică: Ţinând seamă de consecinţele nefaste ale alterării funcţiilor ficatului este necesară aplicarea unei terapii energice, bine controlată, în care alimentaţia dietetică ocupă un loc deosebit de important, mai ales că bolnavul manifestă o lipsă acută a poftei de mâncare. Se va ţine seama de formele clinice ale cirozei şi de complicaţiile apărute. În crizele de ciroză hepatică se începe cu câteva zile de repaus obligatoriu la pat şi regim de protecţie cu lichide. Se continuă cu un regim alimentar complet (circa 45 cal/kg corp pe zi), bogat în proteine şi vitamine. Necesarul proteic este recomandat sub formă de lapte, produse lactate şi cereale, mai ales seminţe germinate de orz şi grâu, ţinând seama că bolnavul metabolizează foarte greu proteinele animale. Necesarul de lipide se preia din produsele lactate, margarină, untdelemn şi puţin unt. Glucidele vor acoperi consumurile energetice prin cantitatea de 300-400 g/zi. Nu se va neglija necesarul de vitamine, atât hidrosolubile (B,C,H,P), cât şi liposolubile (A, D, E, F, K), precum şi sărurile minerale care măresc vitalitatea organismului şi reglează metabolizarea alimentelor consumate.

În ciroza hepatică compensată sunt recomandate alimente cu efecte de stimulare a funcţiei hepatice:

- fructe - agrişe, cireşe, vişine, fragi, gutui, pepeni verzi, prune, struguri (1-2 kg/zi), ienupăr (10-15 fructe proaspete zilnic), măsline, tomate, ardei, dovlecei şi o cură de lămâi proaspete, îndulcite cu miere de albine;

- legume - fasole păstăi, morcov, vinete, spanac, salată, varză crudă (albă şi roşie), ridichi;

- sucuri din legume proaspete (morcov, sfeclă roşie, varză, ridichi negre, castraveţi), precum şi suc din orz verde (câte o jumătate de pahar dimineaţa şi seara). Cura de fructe, legume şi sucuri va dura minimum două luni.

Alte alimente admise pentru consum sunt: carnea slabă de vită, viţel sau pasăre, rasol din peşte alb, brânză proaspătă de vaci, urdă dulce, caş dulce, iaurt, smântână proaspătă, albuş de ou, untdelemn, pâine albă veche de o zi, paste făinoase rafinate, budinci, compoturi şi condimente aromate (cimbru, mărar, pătrunjel, leuştean, dafin), care au rolul de a stimula apetitul şi de a compensa lipsa de gust a dietei hiposodate. Lista alimentelor interzise începe cu băuturi alcoolice, grăsimi animale încinse, mezeluri, afumături, conserve, prăjeli, sosuri grase, măruntaie, ouă, brânzeturi grase şi fermentate, leguminoase uscate (fasole), dulciuri concentrate, pâine albă proaspătă şi sărată, cozonac, condimente iritante, nuci, alune, migdale, cacao, ciocolată.