Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Un stil de viaţă sănătos previne bolile de inimă
În ultimele decenii s-au produs modificări socio-economice importante în întreaga lume, prin dezvoltarea industrială a transporturilor şi mari migraţii de populaţie între diverse zone ale globului. Prin urmare, "civilizaţia" a produs modificări profunde ale stilului de viaţă în ceea ce priveşte alimentaţia, activitatea profesională şi cea casnică, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia şi frecvenţa bolilor.
Înainte de apariţia antibioticelor, cele mai frecvente boli erau cele infecţioase. Îmbunătăţirea asistenţei medicale şi apariţia antibioticelor, în ţara noastră mai ales după 1948, au dus la scăderea şi chiar eradicarea unor boli infecţioase, scăderea mortalităţii la copii şi creşterea speranţei de viaţă. În prezent, cele mai frecvente boli sunt cele cardiovasculare, din punctul de vedere al mortalităţii prin aceste boli Europa şi America situându-se pe primele locuri. Riscul de boală cardiovasculară este dat de factori de risc modificabili şi de factori de risc nemodificabili. Factorii de risc modificabili se referă la stilul de viaţă şi la prezenţa unor afecţiuni. Factorii de risc modificabili, respectiv cei care se referă la stilul de viaţă, sunt: alimentaţia nesănătoasă (cu exces de sare, zahăr, grăsimi), consumul exagerat de băuturi alcoolice, fumatul, sedentarismul, stresul (acut sau cronic). Mai există o serie de factori de risc modificabili legaţi de prezenţa unor afecţiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, obezitatea, dislipidemiile, diabetul zaharat, unele modificări hormonale. Factorii de risc nemodificabili se referă la caracteristici individuale: vârsta, sexul, tipul de comportament (personalitatea), istoricul personal de boli cardiovasculare şi istoricul familial de boli cardiovasculare, factorii socio-economici şi profesionali, factorii geografici. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, medicina modernă are următoarele obiective generale: - reducerea mortalităţii şi îmbolnăvirii la cei cu risc înalt de boală cardiovasculară (prevenţie secundară); - împiedicarea progresiei sau a apariţiei bolii la cei cu risc scăzut prin promovarea unui stil de viată sănătos (prevenţie primară). Tendinţa actuală este de a depista factorii de risc menţionaţi anterior într-o fază cât mai precoce. De aceea, prevenirea trebuie să înceapă încă din copilărie, prin formarea unui stil de viaţă sănătos (obiceiuri de viaţă), care să elimine, pe cât posibil, factorii de risc. Nimeni nu crede, atât timp cât este sănătos, că s-ar putea îmbolnăvi vreodată. Mulţi spun că este foarte uşor să dai sfaturi. S-a dovedit, până acum, că scăderea netă a mortalităţii prin boli cardiovasculare s-a putut realiza prin măsuri intense de educare a populaţiei în sensul adoptării unui stil de viaţă sănătos, mai ales a persoanelor cu risc crescut de boli cardiovasculare. Este mai uşor a preveni decât a trata, iar pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos modificările trebuie să le realizăm treptat, cu răbdare faţă de noi înşine. Şi, mai ales, să nu uităm că avem doar o singură inimă. (dr. Raluca ARHIRII, medic specialist cardiologie şi medicină internă, Dr. Cristina Mihaela GHICIUC, medic specialist medicină de familie, membre AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)