Sarcina protejează femeia de boli

Mulţi dintre noi cunoaştem aspectele negative ale sarcinii: greţuri matinale, disconfort, riscuri, complicaţii, responsabilităţi şi eventuale restricţii. Mediatizate intens în consens cu emanciparea femeii şi a delimitării de natura ei profund maternă, aspectele negative ale sarcinii au umbrit sau total ignorat multiplele beneficii obiective ale naşterii de copii.

Urmările pozitive ale statutului de mamă nu sunt susţinute doar de aspecte emoţionale sau personale atribu ite de unele femei. Majoritatea dintre ele văd sarcina ca pe o experienţă pozitivă, dar naşterea de copii are efecte pozitive pe o durată întregii vieţi a femeii, ele fiind obiectivate prin cercetări recente.

Protecţie împotriva cancerului

Cele mai documentate efecte protective ale sarcinii sunt cu privire în special la cancerele de sân şi de ovar. Astfel, s-a observat că efectul protector este direct proporţional cu numărul de naşteri, dar invers proporţional cu vârsta avută la prima naştere. Pe 5 aprilie, la a 102-a Întâlnire Anuală a Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR), Ricardo Lopez de Cicco, cercetător la Fox Chase Cancer Center, a afirmat că "atunci când o femeie are sarcini multiple care încep de la o vârstă relativ tânără, observăm un efect protectiv asupra cancerului de sân". În continuare, el a prezentat un studiu prin care a identificat "o semnătură genetică postsarcină care poate fi observată şi după menopauză. Aceasta este foarte important pentru că s-ar putea să ne ajute să înţelegem de ce femeile care au copii din timp beneficiază de un risc redus de a dezvolta cancer de sân pe parcursul întregii lor vieţii". Având în vedere şi faptul că fertilitatea maximă a femeii este între 20 şi 24 de ani şi descreşte rapid până la 45 de ani, vârsta cea mai potrivită pentru a avea primul copil este între 19 şi 26 de ani. În acest sens, Institutul Naţional de Cancer din Statele Unite ale Americii susţine pe baza unor studii epidemiologice că "o femeie nulipară (care nu a născut niciodată) are aproximativ acelaşi risc de a dezvolta cancer de sân cu o femeie care a născut primul copil în jurul vârstei de 30 de ani". O femeie care naşte primul copil după vârsta de 35 de ani are un risc dublu de a dezvolta cancer mamar faţă de o femeie care a născut un copil înainte de 20 de ani.

Efectul anticancerigen al naşterii este potenţat şi de alăptare. Astfel, "există studii importante care au arătat că alăptatul la sân reduce riscul general de cancer mamar şi timpul mai lung de alăptare s-a dovedit benefic atât pentru mamă, dar şi pentru copil", după cum susţine prof. Angela Ives din cadrul Universităţii Australiei de Vest.

Efectele benefice asupra afecţiunilor artritice

Se ştie că în timpul sarcinii, unele boli reumatismale care au mecanism autoimun îşi scad activitatea, devin mai suportabile. În acelaşi timp, mai multe studii au arătat un efect protectiv al sarcinii împotriva artritei reumatoide, întârziind declanşarea bolii, iar cercetări recente extind acest efect şi asupra altor afecţiuni reumatismale. Astfel, femeile nulipare sunt diagnosticate cu artrite cronice, ca spondilită anchilozantă, artrită psoriazică şi artrită reumatoidă, cu aproximativ 5,2 ani înaintea femeilor care au născut cel puţin un copil. Dr. Marianne Wallenius de la Universitatea norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie, cea care a condus acest studiu, susţine că "afecţiunile artritice tind să apară mai frecvent la femei, în special la cele de vârstă fertilă. Spre exemplu, unele simptome ale artritei reumatoide se pot ameliora pe parcursul sarcinii, dar studiul nostru arată că procesele din sarcină pot întârzia declanşarea afecţiunilor artritice."

Mamele sunt mai inteligente

Propaganda care se face intenţionat sau nu faţă de aşa-zisa epuizare fizică şi mentală pe care ar resimţi-o mama în timpul sau după sarcină nu a fost demonstrată. În mod logic, mama trebuie să ducă un stil de viaţă mai bun, cu mâncare sănătoasă şi exerciţii fizice, cu renunţarea la fumat şi evitarea alcoolului, deşi cantităţi mici de alcool sunt benefice în sarcină, conform unui studiu efectuat în Marea Britanie de către dr. Yvonne Kellydin. Dar toate acestea trebuie să le facă nu doar pentru copil, ci şi pentru propria persoană, căci aceste obiceiuri sunt benefice şi protective pentru întregul organism al femeii, dar şi al copilului. Astfel se scad pentru amândoi riscurile de obezitate, diabet zaharat, de boli cardiovasculare, afecţiuni osteoarticulare şi maladii psihice.

Studii epidemiologice au evidenţiat că femeile nulipare sau care au născut mai târziu tind să aibă un nivel educaţional mai înalt faţă de cele care au născut mai devreme. Kathryn Bondy Fessler, profesor de pediatrie la Universitatea de Medicină din Michigan, afirmă că "nu e greu de observat că o sarcină precoce poate fi foarte importantă pentru un grup populaţional care este ameninţat de sărăcie severă şi mortalitate precoce cauzate de o sănătate precară şi violenţe". Ea însă consideră că aceasta nu reflectă statusul intelectual al femeii, ci anumite condiţii socio-economice.

Director al Centrului de Cercetare a Sănătăţii Mintale din cadrul Universităţii Naţionale Australiene, prof. Helen Christensen a căutat să vadă dacă sarcina sau statutul de mamă are un efect negativ asupra capacităţii mintale ale femeii. Ea spune că "nu am găsit nici un efect negativ al sarcinii asupra capacităţii cognitive, iar statusul de mamă nu are efecte negative". Mai mult, s-a observat că mamelor le cresc capacităţile de a efectua diferite activităţi, dezvoltându-li-se mult inteligenţa emoţională.

Rezultate asemănătoare fost obţinute şi de prof William Roville, biochimist în cadrul Universităţii Cork College. Într-un studiu efectuat pe animale, el a observat că sarcina, alăptarea şi simplul fapt de a fi mamă schimbă structura creierelor femelelor mamifere. Acestea îşi dezvoltă capacităţile pentru a fi capabile de îngrijirea puilor, dezvoltându-li-se memoria, abilităţile cognitive, dar şi răspunsul la factorii de stres. Toate aceste beneficii obţinute sunt de lungă durată, ele fiind evidente şi la bătrâneţe.

Lăsarea în voia lui Dumnezeu aduce beneficii vieţii

În cadrul planificării familiale se vorbeşte şi despre noţiuni ca interval intergenezic, adică timpul scurs între două naşteri succesive. Acest interval temporal ar trebui să fie de cel puţin 2 ani pentru a avea beneficii atât pentru mamă, cât şi pentru copil. În ziua de azi se pune mare accent pe decizia părinţilor cu privire la timpul sarcinii, la "evitarea" ei, se discută despre sarcini "nedorite". Scoaterea lui Dumnezeu din ecuaţie pentru eventualele beneficii materiale nu poate avea consecinţe pozitive. Se vorbeşte despre momentul propice pentru o acţiune, pentru facilitarea cu orice preţ a unor condiţii care se doresc ştiinţifice, dar care s-au dovedit de multe ori subiective sau chiar dăunătoare. Lăsarea în voia lui Dumnezeu poate fi mai împlinitoare decât orice raţionament lumesc. În acelaşi timp, nu trebuie să ignorăm ştiinţa şi eventualele ei intervenţii pozitive, dar exemplul Maicii Domnului, "Fie mie după Cuvântul Tău!", trebuie să fie model în vieţuirea fiecărui om. Doar prin ascultarea de voia lui Dumnezeu, care uneori ni se înfăţişează fără să o înţelegem, putem creşte şi ne putem maturiza spiritual, dar şi social, putem deveni oameni care nu numai că poartă viaţa în ei, dar o şi nasc în ceilalţi prin ei înşişi.