Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Domnului nu vor trece

Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina. Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă. Şi atunci El va trimite pe îngeri şi va aduna pe aleşii Săi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului. Învăţaţi de la smochin pilda: Când mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, cunoaşteţi că vara este aproape. Tot aşa şi voi, când veţi vedea împlinindu-se aceste lucruri, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi. Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Marcu 13, 24-31

***

Mântuitorul ne îndemnă să fim cu luare aminte la veşnicia cuvintelor divine. Când deschidem Sfânta Scriptură avem în faţa ochilor noştri cuvintele lui Dumnezeu lăsate nouă spre mărturie a adevărurilor legate de existenţa Sa, dar şi pentru întărirea credinţei noastre. Citirea Scripturii nu este un simplu exerciţiu intelectual, ci prin intermediul ochilor intră în inima şi-n sufletul nostru dorinţa de a-L cunoaşte pe Dumnezeu. Din acest motiv, Biserica noastră a rânduit să se citească în fiecare zi un fragment biblic, ce ne leagă viaţa de poruncile Domnului Hristos. Un creştin, pe lângă rugăciunea zilnică, trebuie să citescă şi un pasaj din Biblie. Mântuitorul ne învaţă să ne rugăm, să săvârşim binele şi să ne dorim mântuirea sufletului. Părintele Sofronie Saharov aşa ne învaţă: „Este esenţial să citim Evanghelia. Ea nu se poate compara cu nici o altă carte.”