„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Din Pâinea Hristos se hrăneşte omenirea întreagă
Eu sunt pâinea vieţii. Părinţii voştri au mâncat mană în pustie şi au murit. Pâinea care se coboară din cer este aceea din care, dacă mănâncă cineva, nu moare. Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu. Deci iudeii se certau între ei, zicând: Cum poate Acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm? Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. Ioan 6, 48-54
***
În pericopa evanghelică pe care o propunem spre lecturare, Domnul Iisus Hristos mărturiseşte despre Sine: „Eu sunt pâinea vieţii, cine mănâncă din această pâine va fi viu în veci”. Cuvintele Domnului Hristos sunt mult mai profunde şi ne îndreaptă atenţia spre înţelesul duhovnicesc al cuvântului pâine. În rugăciunea „Tatăl nostru”, aşa ne rugăm: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”. Ne spune Mântuitorul: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul ce iese din gura lui Dumnezeu”. Pâinea şi vinul sunt daruri pe care le aducem la Sfântul Altar, iar în timpul Sfintei Liturghii se prefac, prin pogorârea Sfântului Duh, în Trupul şi Sângele Mântuitorului. Pentru un creştin este important să se împărtăşească, şi astfel devenim „hristofori”, adică purtători de Hristos. Cu o pâine hrănești un om, din Pâinea Hristos se hrăneşte omenirea întreagă.