Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Înţelepciune biblică: Luarea crucii

Înţelepciune biblică: Luarea crucii

Un articol de: Nicolae Drăgușin - 25 Iul, 2010

"Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine." (Matei 10, 38)

Luarea crucii este ideea centrală a versetului. Crucea este cuvântul cel mai folosit din vocabularul creştin, dar probabil şi cel mai insuficient înţeles. Acest verset a inspirat vorbirea populară în aşa fel încât o calamitate naturală sau un necaz personal este privit ca formă de "purtare a crucii". În lectura teologului Halford E. Luccock, nu acesta este sensul cuvintelor de mai sus. "A-ţi lua crucea" nu implică faptul de a îndura cu stoicism ceea ce ţine foarte puţin de noi, ceea ce depăşeşte voinţa noastră. "A-ţi lua crucea", după pilda lui Hristos, reprezintă prin excelenţă un act de libertate, de voinţă personală.

Alt teolog, W.M. Clow, recurge la distincţia între povară, spini (ghimpi) şi cruce. Povara - o suferinţă inevitabilă care apasă asupra oricărui om. Spinii - o suferinţă necesară uneori, pentru unii oameni (conform Sfântului Pavel: "Şi ca să nu mă mândresc cu mulţimea descoperirilor, mi s-a dat un ghimpe în trup, înger al Satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă mândresc"). Crucea este gestul nostru liber, voluntar, de participare la dorinţa lui Hristos pentru mărirea Sa. Pentru discipoli, luarea crucii înseamnă asumarea benevolă a acelei suferinţe pe care nimeni nu ne obligă, ci numai iubirea lui Dumnezeu.

Teologul George A. Buttrick vede un pericol în contemplarea crucii într-o lumină sentimentală. Crucea lui Hristos diferă de a noastră pentru că doar El a ispăşit păcatele umanităţii. A-ţi lua crucea nu înseamnă automutilare, căci "luarea crucii" trebuie privită doar împreună cu "lepădarea de sine"; motivaţia este iubirea jertfelnică a aproapelui, ca formă de iubire a lui Dumnezeu.