„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Istoria creştinismului: Dialogul teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania (V)
Primul dialog teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania a avut loc la Goslar (Germania), între 19-23 noiembrie 1979. Tema generală a dialogului teologic a fost: Sfânta Scriptură, Tradiţia şi Mărturisirea. În referatul susţinut de Preasfinţitul episcop Vasile Coman au fost formulate tezele ortodoxe: în Biserica Ortodoxă, Sfânta Scriptură este acceptată deplin, ea reprezentând Cuvântul lui Dumnezeu către oameni şi izvor al Revelaţiei, adică una dintre căile care ne descoperă pe Dumnezeu şi ne pune în legătură cu El; prin Domnul nostru Iisus Hristos ni s-au dăruit nouă două daruri imense: Adevărul dumnezeiesc şi Sfintele Taine; mărturisirea Cuvântului lui Dumnezeu şi primirea Sfintelor Taine sunt la fel de necesare mântuirii, pentru că prin amândouă împărtăşeşte Hristos în Duhul Sfânt harul care ne luminează şi ne sfinţeşte; cultul Bisericii Ortodoxe are un caracter liturgic, doxologic şi didactic; Sfânta Liturghie este cultul divin care continuă tainic, dar real, mântuirea lumii; la săvârşirea Sfintei Liturghii, ca şi în alte slujbe bisericeşti, Sfânta Scriptură este folosită direct sau indirect, prin textele biblice şi lecturile biblice, atât din Ve-chiul, cât şi din Noul Testament; Liturghia reprezintă o parte componentă din Sfânta Tradiţie; Scriptura, Tradiţia şi Biserica sunt strâns legate întreolaltă pentru că în toate lucrează Duhul Sfânt; cultul divin ortodox este construit absolut pe Sfânta Scriptură, prin care Biserica mijloceşte taina iubirii lui Dumnezeu pentru lume şi el este continuarea iconomiei divine în momentele ei principale: creaţia, întruparea Fiului lui Dumnezeu, Cruce, Învierea şi trimiterea şi lucrarea Duhului Sfânt în lume. De asemenea, Preasfinţitul Vasile Coman a afirmat că era necesar ca discuţia asupra temelor teologice să fie însoţită de rugăciune, participare la cultul divin şi reculegere, precum şi de vizitarea de biserici.