Istoria creştinismului (MCCCXVI): Miron Romanul, mitropolitul Transilvaniei (II)

În anul 1870 Miron Romanul a fost ales vicar al Consistoriului din Oradea. În această perioadă a apărut o foaie episcopală cu titlul „Lumina, foaie bisericească, scolastică, literară şi economică“, numită pe scurt „Lumina“. Având caracter oficial şi fiind publicaţia Episcopiei, era important ca să ajungă la toţi cei interesaţi, întrucât circularele şi hotărârile publicate erau obligatorii pentru clerul ortodox şi învăţătorii din şcolile confesionale. În iulie 1872, cu o lună înainte de apariţia primului număr al „Luminii“, o circulară a Consistoriului ortodox din Arad anunţa oficial apariţia acesteia şi invita pe toţi cei interesaţi să se înscrie pe lista abonaţilor. Circulara, purtând data de 6 iulie, era semnată, în numele Consistoriului arădean, de către Miron Romanul, arhimandrit şi vicar episcopal. Achiziţionarea foii trebuia să se facă în numele unei îndatoriri morale pe care o aveau clericii şi intelectualii români de a se instrui şi a fi permanent la curent cu orice noutate. În 1873 Miron a fost ales episcop la Arad (instalat în februarie 1874), pentru ca, după câteva luni, să fie ales în scaunul de mitropolit al Transilvaniei. Păstoria lui Miron Romanul la Sibiu s-a desfăşurat în împrejurări grele, deoarece întreg Consiliul arhiepiscopesc era alcătuit din asesori devotaţi vicarului Nicolae Popea. Abia spre sfârşitul păstoririi sale, mai ales după 1889, când Popea a fost ales episcop la Caransebeş, mitropolitul Miron a putut să-şi aducă în jurul său câţiva oameni de încredere. Nemulţumirea preoţilor şi a credincioşilor faţă de mitropolit era determinată de atitudinea sa politică. În 1881 a redactat programul „Partidei constituţionale române“, care a servit ca îndreptar „Partidului Moderat Român“, care s-a înfiinţat în 1884, cu sprijinul său, în urma presiunilor exercitate de cercurile guvernamentale din Budapesta. Noul partid avea un număr redus de membri, recrutaţi mai ales dintre românii intraţi în aparatul administrativ al statului austro-ungar.