„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Istoria creştinismului (MCCCXXII): Ioan Meţianu, mitropolitul Transilvaniei (III)
Personalitate de prim rang a vieţii bisericeşti a începutului de secol XX din Transilvania, mitropolitul Ioan Meţianu a rămas în istoria Bisericii ca un mare ierarh care şi-a pus toată osteneala în slujirea năzuinţelor de veacuri ale românilor. Numele său este legat de zidirea impunătoarei Catedrale mitropolitane din Sibiu (1902-1906). Între 1913-1914, prin grija mitropolitului Ioan Meţianu, casa cumpărată de mitropolitul Şaguna pentru seminar şi alte clădiri din jur (aflate în faţa catedralei şi alături de reşedinţă) au fost transformate în Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“ din Sibiu. De asemenea, cu sfatul şi sprijinul consilierului economic Nicolae Ivan, mai târziu episcop la Cluj, Arhiepiscopia a achiziţionat o serie de imobile în Sibiu (inclusiv Hotelul „Bulevard“), pe care le deţine şi astăzi. În perioada arhipăstoririi mitropolitului Ioan Meţianu au crescut fondurile şi fundaţiile Arhiepiscopiei, din care erau ajutaţi preoţi, văduve, parohii sărace, studenţi, elevi şi alţii. În timpul mitropolitului Ioan a sporit mult prestigiul Institutului Teologic-Pedagogic din Sibiu şi datorită unor profesori noi, mulţi dintre ei trimişi la studii cu burse din partea Arhiepiscopiei: Vasile Stan (viitor episcop al Maramureşului), Aurel Crăciunescu (din 1931, secretar general în Ministerul Cultelor), Nicolae Bălan (viitorul mitropolit al Transilvaniei), Ioan Lupaş (secretar general al Resortului Culte şi Instrucţiune Publică din Consiliul Dirigent, în perioada 1918-1920; fondator şi codirector, alături de Alexandru Lepădatu, al Institutului de Istorie Naţională din Cluj 1920-1945), Silviu Dragomir (academician, istoric, om politic), Pavel Roşea, Romulus Cândea (viitor rector al Universităţii din Cernăuţi), Timotei Popovici (preot, pedagog şi compozitor) ş.a. În anul 1907, profesorul Nicolae Bălan a pus bazele „Revistei Teologice“, care a apărut până în 1947, în paginile căreia au apărut multe studii de teologie şi istorie bisericească, predici etc., semnate de profesorii menţionaţi mai sus, precum şi de unii protopopi şi preoţi parohi. Cursurile secţiunii pedagogice a Institutului au fost ridicate la patru ani de studii.