Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCXXII): Ioan Meţianu, mitropolitul Transilvaniei (III)

Istoria creştinismului (MCCCXXII): Ioan Meţianu, mitropolitul Transilvaniei (III)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 22 Septembrie 2009

Personalitate de prim rang a vieţii bisericeşti a începutului de secol XX din Transilvania, mitropolitul Ioan Meţianu a rămas în istoria Bisericii ca un mare ierarh care şi-a pus toată osteneala în slujirea năzuinţelor de veacuri ale românilor. Numele său este legat de zidirea impunătoarei Catedrale mitropolitane din Sibiu (1902-1906). Între 1913-1914, prin grija mitropolitului Ioan Meţianu, casa cumpărată de mitropolitul Şaguna pentru seminar şi alte clădiri din jur (aflate în faţa catedralei şi alături de reşedinţă) au fost transformate în Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“ din Sibiu. De asemenea, cu sfatul şi sprijinul consilierului economic Nicolae Ivan, mai târziu episcop la Cluj, Arhiepiscopia a achiziţionat o serie de imobile în Sibiu (inclusiv Hotelul „Bulevard“), pe care le deţine şi astăzi. În perioada arhipăstoririi mitropolitului Ioan Meţianu au crescut fondurile şi fundaţiile Arhiepiscopiei, din care erau ajutaţi preoţi, văduve, parohii sărace, studenţi, elevi şi alţii. În timpul mitropolitului Ioan a sporit mult prestigiul Institutului Teologic-Pedagogic din Sibiu şi datorită unor profesori noi, mulţi dintre ei trimişi la studii cu burse din partea Arhiepiscopiei: Vasile Stan (viitor episcop al Maramureşului), Aurel Crăciunescu (din 1931, secretar general în Ministerul Cultelor), Nicolae Bălan (viitorul mitropolit al Transilvaniei), Ioan Lupaş (secretar general al Resortului Culte şi Instrucţiune Publică din Consiliul Dirigent, în perioada 1918-1920; fondator şi codirector, alături de Alexandru Lepădatu, al Institutului de Istorie Naţională din Cluj 1920-1945), Silviu Dragomir (academician, istoric, om politic), Pavel Roşea, Romulus Cândea (viitor rector al Universităţii din Cernăuţi), Timotei Popovici (preot, pedagog şi compozitor) ş.a. În anul 1907, profesorul Nicolae Bălan a pus bazele „Revistei Teologice“, care a apărut până în 1947, în paginile căreia au apărut multe studii de teologie şi istorie bisericească, predici etc., semnate de profesorii menţionaţi mai sus, precum şi de unii protopopi şi preoţi parohi. Cursurile secţiunii pedagogice a Institutului au fost ridicate la patru ani de studii.