Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCIX): Justinian Marina, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977) (XX)

Istoria creştinismului (MCCIX): Justinian Marina, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977) (XX)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 04 Martie 2009

În ciuda tuturor dificultăţilor, ridicate mai ales de regimul comunist totalitar, în cei 29 de ani de patriarhat ai lui Justinian Marina au avut loc o seamă de evenimente şi schimbări care au ridicat mult prestigiul Ortodoxiei româneşti în lumea creştină şi l-au făcut o figură reprezentativă a întregii Ortodoxii. Între 10-20 octombrie 1948, Sfântul Sinod a votat Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhia având acum cinci mitropolii, cu 13 eparhii sufragane, la care se adaugă două eparhii româneşti în diaspora. În acelaşi an s-a reorganizat învăţământul teologic ortodox; de atunci şi până în anul 1989 au funcţionat două institute teologice cu grad universitar (Bucureşti şi Sibiu) şi şase seminarii teologice (Bucureşti, Buzău, Mănăstirea Neamţ, Cluj-Napoca, Craiova şi Caransebeş). În anul 1950 Sfântul Sinod a hotărât, pentru prima dată, trecerea unor ierarhi, călugări şi credincioşi români în rândul sfinţilor şi generalizarea cultului unor sfinţi ale căror moaşte se găsesc în ţara noastră, iar canonizarea lor solemnă s-a făcut în anul 1955. Prin grija Preafericitului Justinian au luat fiinţă aşezăminte de asistenţă socială pentru preoţi şi călugări bătrâni (Mănăstirea Dealu), pentru călugăriţe şi preotese bătrâne (Viforâta). De asemenea, Prefericitul Justinian a întreţinut legături cu celelalte Biserici Ortodoxe surori şi cu alte Biserici creştine, făcând vizite, în fruntea unor delegaţii sinodale, la Bisericile Ortodoxe surori: Rusă (de mai multe ori), Georgiană (1948), Sârbă (1957), Bulgară (1953, 1966 şi 1971), Patriarhiile Ecumenică (1968), de Alexandria (1971) şi Ierusalim (1975) şi Biserica Greciei (1963, 1971 şi 1975). În timpul arhipăstoririi Sale s-au iniţiat relaţii cu Bisericile Vechi-Orientale, prin vizite reciproce, patriarhul vizitând Patriarhia armeană din Ecimiadzin (1958 şi 1966), Biserica etiopiană (1969 şi 1971), Biserica coptă (1969 şi 1971), Biserica siriană din Malabar - India (1969). S-au iniţiat şi întreţinut relaţii cu o serie de Biserici romano-catolice naţionale, unele vizitate de patriarhul Justinian, în fruntea unor delegaţii sinodale: Austria (1969), Germania (1970), Belgia (1972), cu Biserica vechilor catolici şi cu Biserica anglicană (1966).