Istoria creştinismului (MCCXII): Cultul şi viaţa religioasă în Biserica Ortodoxă în secolele XIX-XX (I)

Cultul Bisericii Ortodoxe s-a menţinut uniform în toate Bisericile Ortodoxe surori din lume, potrivit vechii rânduieli a Bisericii vechi. În toate duminicile de peste an se săvârşeşte, de regulă, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, cu excepţia duminicilor şi zilelor (în număr de zece) în care se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, a Sfântului Grigorie Dialogul, se săvârşeşte, de regulă, în zilele de luni, miercuri şi vineri din Postul Mare, cu excepţiile prevăzute în Tipicul bisericesc. Celelalte servicii religioase - Utrenia, Vecernia, rânduiala celor şapte Taine, Înmormântarea şi celelalte ierurgii bisericeşti -, sărbătorile închinate cinstirii Maicii Domnului şi cinstirii sfinţilor se respectă la fel în întreaga Ortodoxie. Unele Biserici autocefale naţionale au introdus în diferite perioade ale istoriei lor cinstirea unor sfinţi naţionali. O influenţă deosebită asupra vieţii religioase ortodoxe a avut, începând cu secolul al XVIII-lea, Nicodim Aghioritul (1748-1809), care s-a născut în insula Naxos din arhipelagul Cicladelor (Grecia). Trimis la Smirna la vârsta de 16 ani pentru a urma învăţătura dascălului Ierotei la Şcoala Evanghelică, se face plăcut tuturor prin blândeţea şi rafinamentul deprinderilor sale. După patru ani de studii, unde, în afara ştiinţelor profane şi sacre, a învăţat latina, franceza şi greaca veche, ca urmare a unei campanii militare ruseşti, otomanii îi omoară pe grecii din regiune, astfel că Sfântul Nicodim este constrâns să se întoarcă la Naxos. Acolo îi întâlneşte pe călugării Grigore, Nifon şi Arsenie, exilaţi din Sfântul Munte din cauza controversei „colivelor“, iar aceştia îi trezesc dragostea pentru viaţa monahală şi îl iniţiază în practica ascezei şi a rugăciunii interioare. Monahii îi spun că la Hidra locuia un om de o mare virtute, bun cunoscător al doctrinei Părinţilor Bisericii, Mitropolitul Macarie de Corint.