Istoria creştinismului (MCCXXXII): Viaţa mănăstirească în Biserica Ortodoxă în secolele XIX-XX (VII)

În Bulgaria, alături de Mănăstirea Rila, una dintre cele mai mari clădiri mănăstireşti din Balcani, se numără Mănăstirea Bacikovo, aflată la 30 de kilometri la sud de Plovdiv. Mănăstirea Bacikovo, a doua ca importanţă din Bulgaria, datează din anul 1083 şi este ctitoria generalului bizantin de origine georgiană Grigorie Bakuriani. O dată cu extinderea ţaratului bulgar în Rodopi (1344), Mănăstirea Bacikovo a primit alături de cei 50 de monahi georgieni şi monahi de neam bulgar. În această mănăstire s-a retras marele patriarh Eftimie, după căderea capitalei în mâinile turcilor. Mănăstirea a fost distrusă de turci în secolul al XVI-lea, alături de alte 218 biserici şi 33 de mănăstiri. Din vechea ctitorie s-a păstrat doar un paraclis. În anul 1601 s-a reconstruit trapeza mănăstirii, iar în 1604, Biserica mare, a „Adormirii Maicii Domnului“. În anul 1643 biserica şi trapeza sunt pictate de meşteri iscusiţi. Portretele votive ale noilor ctitori dezvăluie două personaje identificate de unii cercetători ca fiind Banul Gheorghe Craiovescu şi fiul său, Constantin. „Expulzat“ din Valahia, banul a pribegit la sud de Dunăre, unde deţinea întinse proprietăţi. Biserica „Sfântul Nicolae“ este ridicată în perioada Renaşterii bulgare, în anul 1837, şi este pictată de renumitul Zaharia Zografu. În apropierea mănăstirii se află un sat cu numele Moldova. Numele satului a fost împrumutat de la Mănăstirea „Sfânta Parascheva de la Moldova“, aflată în apropiere, distrusă în mai multe rânduri de către turci. Muzeul mănăstirii are o bogată încărcătură culturală, artistică şi istorică: obiecte bisericeşti, cărţi, săbiile lui Friedrich Barbarosa, turbanul sultanului din 1452. Picturile murale, icoanele vechi, din diferite perioade, manuscrisele şi miniaturile, precum şi nume-roasele obiecte bisericeşti au transformat Mănăstirea Bacikovo într-una dintre cele mai bogate galerii de artă bulgară.