Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCXXXIII): Viaţa mănăstirească în Biserica Ortodoxă în secolele XIX-XX (VIII)

Istoria creştinismului (MCCXXXIII): Viaţa mănăstirească în Biserica Ortodoxă în secolele XIX-XX (VIII)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 01 Aprilie 2009

În această perioadă, în România avem numeroase mănăstiri. În Muntenia: Cernica, Pasărea, Căldăruşani, Ciorogârla, Ţigăneşti, Dealu, Viforâta, Ciolanu, Ghighiu, Nămăeşti ş.a.; în Oltenia: Tismana, Cozia, Bistriţa, Horezu, Arnota, Govora, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Lainici ş.a.; în Dobrogea: Celic-Dere, Cocoş, Saon ş.a.; în Moldova: Neamţ, Putna, Secu, Sihăstria, Agapia, Văratec, Râşca, Dragomirna, Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa ş.a.; în Transilvania: Sâmbăta de Sus, Râmeţ, Rohia, Nicula ş.a. La români s-au distins printr-o viaţă spirituală aleasă numeroşi monahi, dintre care s-au ridicat figuri reprezentative ca Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica († 1868) şi mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu († 1902). Născut la 7 octombrie 1787, în Bucureşti, Sfântul Calinic a primit la botez numele Constantin, naşă fiindu-i Luxandra Văcărescu, soţia Banului Barbu Văcărescu şi mama poetului Enăchiţă Văcărescu. Mai târziu, mama Sfântului Ierarh se va călugări la Mănăstirea Pasărea, devenind schimonahia Filofteia. Constantin a studiat în Bucureşti, unde a învăţat şi limba greacă. Urmând unei chemări lăuntrice, tânărul Constantin îşi va lăsa casa şi părinţii şi va intra, la vârsta de 20 de ani, ca frate la Mănăstirea Cernica, unde a fost primit de stareţul Timotei, care l-a încredinţat spre ascultare încercatului duhovnic Pimen. La data de 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin a fost tuns călugăr, sub numele Calinic, iar după o lună a fost hirotonit ierodiacon în Biserica „Sfântul Nicolae“ de la Cernica. În 1812, împreună cu duhovnicul său, Pimen, Sfântul Calinic a fost trimis în Moldova pentru strângerea de ajutoare în vederea reparării Bisericii „Sfântul Nicolae“, care se stricase la cutremurul din 1802. Cu acest prilej, el a putut cerceta mănăstirile care aveau rânduiala Cuviosului Paisie. La scurtă vreme după aceasta, duhovnicul său a plecat la Athos, iar Sfântul Calinic a rămas sub îndrumarea părintelui Dorotei.